Un cetățean din Brașov a depus luni trei cereri la Tribunalul din București prin care solicită dizolvarea formațiunilor politice PNL, USR și UDMR. Acțiunile au fost înregistrate la interval de minute și au primit deja numere de dosar. Decizia justiției nu e sigură, iar procedura în sine ridică întrebări importante despre cum funcționează democrația română.
Ceea ce pare o acțiune obișnuită mască de fapt o problemă de drept constituțional care nu s-a clarificat bine niciodată în România. Legea prevede cu exactitate în ce cazuri poate fi dizolvat un partid politic, dar nu pe baza unei cereri formulate de un cetățean oarecare. Tribunalul trebuie să decidă dacă să admită cererea pe fond sau să o respingă chiar la început din motive procedurale. Asta e diferența între a avea drept și a avea dreptul acela apărat de lege.
Conform legislației în vigoare, un partid politic poate fi dizolvat prin hotărâre judecătorească numai în situații bine definite: „încălcarea prevederi constituționale, desfășurare de activități ilicite sau contrare ordinii publice, urmărirea unor scopuri diferite de cele din statut, sau inactivitate constatată de instanță”. Legea nu e vorbă în vânt. Fiecare cuvânt are greutate și condiții stricte.
Doar că există o problemă procedurală fundamentală. Conform cadrului legal actual, inițierea unei acțiuni pentru dizolvarea unui partid revine oficial Ministerului Public, prin intermediul unui procuror. Cetățenii pot sesiza autoritățile cu privire la posibile încălcări și pot furniza dovezi, dar nu au competența legală de a declanșa direct procedura de dizolvare. Specialiștii în drept constituțional consideră că o cerere formată de o persoană particulară se va lovi de obstacole procedurale deja în faza preliminară.
Tribunalul trebuie să decidă dacă cererea are valoare procedurală
Rămâne deschis ce va decide Tribunalul din București. Poate să intre pe fond și să analizeze argumentele formulate de brașovean, sau poate să invocă excepții procedurale privind incompetența procesuală a persoanei. Dosarele se află deocamdată în faza de înregistrare. Nici o dată de judecată nu a fost stabilită. Cererile au atras atenție pentru că vin într-un context politic tensionat și pentru că trei partide diferite au fost vizate în aceeași zi, la interval de minute.
Ce urmează e o decizie a instanței care va stabili dacă procedura poate continua. Orice pronunțare pe fond depinde de aceasta. România nu a avut cazuri similare cu rezonanță publică, iar jurisprudența pe această temă e foarte limitată. Tribunalul va trebui să gândească atent înainte de a lua o cale sau alta, iar decizia sa va putea avea implicații și pentru alte acțiuni de acest fel în viitor.