Noua lege a salarizării a fost publicată pe 17 iulie 2026 și aduce o schimbare față de modelul votat în mai: creșterile de indemnizații pentru demnitari nu mai vin dintr-o dată, ci etapizat, pe cinci ani. Premierul, miniștrii, secretarii de stat, prefecții și subprefecții vor urca treptat spre noile plafoane, cu destinație finală în 2031. Suma de pornire și cea de sosire sunt cunoscute. Ce face diferența e ritmul.
Mecanismul din spatele cifrelor e simplu, dar important de înțeles. Indemnizația brută se calculează înmulțind valoarea de referință cu un coeficient de salarizare specific fiecărei funcții. Legea fixează valoarea de referință la 4.100 de lei pentru decembrie 2026 și pentru întregul an 2027. Coeficienții cresc anual, ceea ce înseamnă că și indemnizațiile vor urca în trepte, nu brusc.
Cât câștigă premierul și miniștrii conform noii legi a salarizării
Premierul pornește în perioada 2026-2027 cu un coeficient de 6,15, ceea ce înseamnă o indemnizație brută de aproximativ 25.297 lei. În 2031, când coeficientul ajunge la 7,50, aceeași formulă de calcul produce 30.750 lei. O diferență de peste 5.000 de lei brut pe parcursul a cinci ani.
Și mai e ceva. Miniștrii au un coeficient de pornire de 5,56 în perioada 2026-2027, cu o indemnizație calculată în jurul a 22.800 de lei, și ajung la coeficientul 6,50 în 2031, adică 26.650 de lei brut. Secretarii de stat și subsecretarii au o traiectorie similară: coeficientul lor urcă până la 5,60 în 2031, moment în care indemnizația brută atinge 22.960 de lei. Creșterile mai moderate le revin prefecților și subprefecților. Prefecții pornesc de la un coeficient de 4,70, cu o indemnizație de aproximativ 19.270 de lei, și ajung la 5,25 în 2031, adică 21.525 de lei. Subprefecții pleacă de la 3,98, ceea ce înseamnă circa 16.318 lei, și urcă la 4,70 până în 2031, ajungând la aceeași valoare de pornire a prefecților de azi: 19.270 de lei.
Precedentul care pune sub semnul întrebării calendarul
Etapizarea nu e o noutate în dreptul românesc al salarizării publice. Legea-cadru din 2017 a funcționat pe același principiu: coeficienți definiți, aplicați progresiv. Problema a fost că aplicarea reală a rămas întotdeauna în urmă față de calendar, din cauza unor ordonanțe de amânare adoptate an de an. Tocmai de aceea, credibilitatea acestei noi legi va fi testată nu în iulie 2026, ci în ianuarie 2028, când ar trebui să intre în vigoare prima majorare efectivă față de nivelul de pornire.
Detaliul care schimbă tot: legea nu introduce o obligație legată de buget care să blocheze amânarea. Guvernul rămâne liber să adopte ordonanțe de urgență dacă presiunile fiscale o cer. Precedentul există. Asta nu înseamnă că va face-o, dar înseamnă că promisiunea din lege nu e una irevocabilă.
De ce contează noua lege a salarizării și pentru cei care nu sunt demnitari
Din perspectiva cetățeanului care nu lucrează la stat, întrebarea firească e alta: de ce contează cât câștigă premierul sau prefectul? Contează pentru că grila demnitarilor ancorează indirect un întreg sistem. Când indemnizațiile funcțiilor de conducere cresc, presiunea pentru ajustarea salariilor din administrație crește la rândul ei. Efectul de bumerang în buget nu e vizibil imediat, dar e real.
Legea intră în vigoare gradual, cu primul moment de referință în decembrie 2026, când valoarea de 4.100 de lei devine operațională. Parlamentul și Guvernul nu au anunțat mecanisme suplimentare de monitorizare a respectării calendarului. Dacă istoria recentă a legilor de salarizare din România e un ghid, întrebarea nu e dacă legea e bine scrisă, ci dacă va fi aplicată exact cum scrie. Răspunsul la asta nu îl dă niciun document publicat în Monitorul Oficial, ci deciziile de la rectificarea bugetară din 2027.