Cinci deputați din propriul partid au votat împotriva guvernului pe care îl conducea. Asta a durut cel mai tare, spune Viorica Dăncilă, la ani buni după ce a plecat de la Palatul Victoria. Nu funcția pierdută, nu atacurile din presă — ci lovitura dinăuntru.
Dăncilă a condus Guvernul României între ianuarie 2018 și noiembrie 2019, fiind prima femeie prim-ministru din istoria țării. A preluat apoi și președinția PSD, tot în premieră pentru o femeie. Mandatul s-a încheiat prin moțiune de cenzură, iar detaliul care a marcat-o cel mai profund a ieșit la suprafață abia acum: cinci deputați social-democrați au votat alături de opoziție. Doi dintre ei au ajuns ulterior deputați, alți trei au fost numiți președinți de agenții de stat.
Misoginismul din interior, recunoscut deschis
„Presiunea a fost foarte mare pentru că am fost prima femeie prim-ministru și să știți că încă există misoginism în România. Aveam colegi care îmi spuneau: muncești foarte mult, te implici, ești foarte strictă, foarte corectă, dar ești femeie”, a declarat Dăncilă. Declarația nu e doar o mărturie personală — descrie o realitate a vieții politice românești pe care puțini o formulează explicit.
Dăncilă nu s-a plâns de asta în timp ce era în funcție. A ales să o spună acum, când nu mai are nimic de câștigat, iar asta îi dă greutate. Presiunea a crescut pe măsură ce se apropiau alegerile prezidențiale din toamna lui 2019, când tensiunile interne din PSD au atins punctul de fierbere. A candidat la prezidențiale și a obținut circa 24% din voturi în turul doi, pierzând în fața lui Klaus Iohannis. Dureroasă cu adevărat a fost însă perioada dinainte, nu rezultatul final.
Trădarea cu cinci voturi și răsplata ei
„Când ești trădat de cei din interior, din casă, de cei pe care i-ai sprijinit… Doi dintre ei au fost răsplătiți, au ajuns deputați și trei au fost nominalizați ca președinți de agenții”, a spus fostul premier. Sunt cifre mici, dar cu o greutate simbolică uriașă. Când trădarea e urmată de recompensă, mesajul politic e limpede: loialitatea față de un om se negociază, funcțiile nu.
Dăncilă a precizat că știa că mandatul va lua sfârșit la un moment dat, dar nu a putut accepta motivele reale ale schimbării. „Această plecare s-a făcut din dorința unora de a lua puterea în partid și nici măcar nu a fost folosită în interes național, ci în scop personal.” O acuzație directă, fără nume menționate — dar îndeajuns de clară pentru cine cunoaște contextul intern al PSD din 2019.
Familia pierdută în doi ani de mandat
Un detaliu care apare rar în interviurile politicienilor români: recunoașterea deschisă că funcția a costat relațiile de familie. „Familia a fost în plan secund”, spune Dăncilă fără să ocolească subiectul. Cel mai mare câștig după retragere a fost tocmai timpul recuperat alături de apropiați — la sărbători și la evenimente pe care le ratase sistematic în cei aproape doi ani de la Palatul Victoria.
Asta nu e o poveste unică, dar rarori e spusă direct. Dăncilă mai adaugă că jurământul depus pe Constituție și Biblie nu expiră odată cu funcția: „Acest jurământ este pentru întreaga viață.” O frază care sună solemn și care ridică, inevitabil, o întrebare incomodă — câți dintre cei care au depus același jurământ și au votat împotriva ei gândesc la fel? Dăncilă nu răspunde, dar întrebarea rămâne acolo, nespusă. Uneori tăcerea e mai articulată decât orice declarație.