PSD nu va vota Legea salarizării în forma actuală. Lia Olguța Vasilescu a avertizat că proiectul, jaloanul PNRR care ar trebui să aducă României 770 de milioane de euro, generează cheltuieli suplimentare de 2,4 miliarde de euro în fiecare an. Votul e așteptat săptămâna viitoare.
Legea a stârnit nemulțumiri pe toate fronturile. Sindicatele o contestă în instanță, Curtea de Apel București a suspendat temporar procedura la cererea Federației Sanitas, iar PSD a depus amendamente după un weekend de negocieri cu liderii sindicali. Nu e o criză obișnuită de adoptare a unui proiect de lege — e o chestiune despre cum a arătat, în practică, o negociere eșuată cu Comisia Europeană.
Calculul care întoarce logica pe dos
Argumentul central al Liei Olguța Vasilescu e simplu și, recunosc, greu de ignorat. România a inclus în PNRR un angajament privind unificarea sistemului de salarizare bugetară. Câștigul promis: 770 de milioane de euro din fonduri europene, dacă legea e adoptată. Prețul real, în forma negociată: 2,4 miliarde de euro în plus, anual, de la bugetul național. „Negocierea proastă pe care a făcut-o domnul Ghinea, aceea că dacă facem legea luăm 50 de milioane de euro, iar dacă nu, pierdem 770 de milioane de euro, pălește în fața faptului că, pentru această lege, s-a ajuns la varianta cu 2,4 miliarde de euro în fiecare an”, a declarat Vasilescu la Antena 3 CNN.
Dincolo de disputele politice, matematica ridică o problemă reală: un jalonul european gândit să aducă resurse a ajuns să consume de peste trei ori mai mult decât aduce, pe termen nelimitat. Asta nu înseamnă că legea e greșită în principiu — unificarea grilelor de salarizare e necesară de ani de zile. Înseamnă că proiectul actual are o problemă de echilibrare internă pe care nimeni nu pare dispus să o apere. Vasilescu a rezumat concret tipul de neconcordanțe: „Nu poate să fie bibliotecarul pe același palier cu conferențiarul.” Egalizări forțate între categorii cu pregătire și responsabilități fundamental diferite — asta e miza disputei din interiorul grilelor.
Instanța a intervenit, iar miza e mai mare decât pare
Decizia Curții de Apel București adaugă un nivel suplimentar de complicație. Federația Sanitas a cerut și obținut suspendarea temporară a procedurii parlamentare, invocând un argument juridic serios: instanța a constatat o aparență de nelegalitate a proiectului, ceea ce îl face, potrivit Sanitas, incompatibil cu procedurile parlamentare normale. Hotărârea poate fi atacată cu recurs, dar deocamdată creează un blocaj formal. Asta înseamnă că PSD nu e singurul obstacol — chiar dacă amendamentele ar fi acceptate până la finalul săptămânii, proiectul mai are de trecut și examinarea juridică în instanță.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a confirmat că a avut întâlniri cu toate confederațiile sindicale și cu patronatele pentru a centraliza propuneri de modificare. Grindeanu a declarat că avem o lege care nemulțumește aproape toate categoriile profesionale — ceea ce, pentru un proiect asumat ca reformă la Bruxelles, e un semnal care nu poate fi trecut cu vederea.
Ce se întâmplă dacă amendamentele nu sunt adoptate săptămâna viitoare
Vasilescu a avansat un termen clar: problemele pot fi reglate până săptămâna viitoare, dacă amendamentele pregătite împreună cu sindicatele sunt discutate și adoptate. Calendarul e strâns. România riscă să piardă tranșa de 770 de milioane de euro dacă jaloanele PNRR nu sunt bifate la timp, iar această presiune e reală, nu doar retorică.
Și totuși nicio fracțiune din Parlament nu pare să susțină proiectul în forma lui actuală. Asta ridică o întrebare care merită pusă cu voce tare: dacă toată lumea — sindicate, PSD, instanțe — are obiecții față de același proiect, cine a validat această formă și de ce a ajuns în Parlament fără ca neconcordanțele să fie rezolvate în prealabil? Răspunsul la întrebarea asta e, probabil, mai relevant pentru cetățenii bugetari decât oricare dintre amendamentele depuse în weekend.