Șapte milioane de locuințe din România nu au polița PAD, obligatorie prin lege. Un proiect legislativ nou trimite polițiști și pompieri la domiciliu pentru verificări, cu amenzi între 100 și 500 de lei aplicate pe loc. E prima schimbare reală de aplicare a legii după 15 ani de inacțiune.
Polița PAD — Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale — există ca obligație legală de aproape două decenii. Acoperă trei riscuri concrete și specifice teritoriului României: cutremure, inundații și alunecări de teren. Costul anual e între 50 și 130 de lei, adică mai puțin decât un abonament lunar la un serviciu de streaming. Și totuși, dintr-un total de zece milioane de locuințe, doar 2,4 milioane sunt asigurate. Restul stau descoperite. Timp de 15 ani, nimeni nu a verificat nimic.
Cum funcționează noul sistem de control al asigurării PAD
Până acum, competența controlului aparținea primăriilor — instituții care, în marea lor majoritate, nu au declanșat nicio campanie serioasă de verificare. Rata de conformare a rămas blocată în jurul a 24%, exact acolo unde era și în urmă cu un deceniu. Legea exista pe hârtie; aplicarea ei, mai puțin.
Noul proiect de lege schimbă această logică din temelii. Responsabilitatea trece de la administrația locală la Poliție și la Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Echipe mixte vor face controale la domiciliu, vor verifica în sisteme informatice securizate dacă locuința are o poliță valabilă și vor aplica amenzi pe loc — între 100 și 500 de lei — fără să mai fie nevoie de o procedură separată la primărie. Concret, asta înseamnă că un polițist bate la ușa ta, verifică într-o bază de date și, dacă nu apari cu PAD activ, îți dă amendă înainte să plece.
Sindicatele din poliție resping noile responsabilități
Dan Saltelechi, vicepreședinte al Sindicatului Poliție, a declarat explicit: „Este total neconstructiv pentru că intră în contradicție cu politica Ministerului Afacerilor Interne și anume că avem nevoie de polițiști care să fie în stradă printre cetățeni. Am mai suferit astfel de transformări de la Poliția Animalelor, Poliția Elevilor, urmează acum să fim și Poliția locuințelor, este total atipic și această sarcină ar trebui să revină, așa cum este aceasta în continuare, autorităților locale.”
Obiecția e legitimă și nu trebuie ignorată. Poliția română e subfinanțată, cu deficit de personal în cele mai multe județe, și orice sarcină administrativă suplimentară vine în dauna patrulărilor reale. Tocmai pentru că sistemul actual nu funcționează — 15 ani de verificări absente sunt dovada — cineva trebuie să facă controlul. Dilema e reală: fie lași legea să rămână literă moartă, fie o aplici cu un instrument care are deja capacitate de teren, chiar dacă nu e perfect calibrat pentru această sarcină.
De ce contează asigurarea PAD dincolo de amendă
Argumentul economic al statului e greu de respins. România se află pe una dintre cele mai active zone seismice din Europa, cu Vrancea producând cutremure majore la intervale istorice regulate. Sistemul PAD a fost gândit tocmai pentru a distribui riscul financiar al unui dezastru major: dacă zece milioane de locuințe ar plăti între 50 și 130 de lei anual, fondul de despăgubire ar fi substanțial. Cu 2,4 milioane de plătitori, el rămâne subțire, iar în cazul unui cutremur serios, statul — adică toți contribuabilii — ar acoperi pagubele din bani publici.
Proiectul este încă în dezbatere. Nu există o dată oficială de intrare în vigoare și nici o procedură publicată de desfășurare a controalelor — ceea ce înseamnă că există un interval, probabil câteva luni, în care poți regula situația fără să aștepți să sune cineva la ușă. Polița PAD se cumpără online sau prin orice asigurător autorizat, în câteva minute. Dacă locuința ta e în cele șapte milioane neasigurate, singura întrebare relevantă acum nu e dacă vor veni controalele, ci de ce nu ai rezolvat asta deja când costă cât o pizza pe an.