Trei drone rusești doborâte în patru zile, un diplomat expulzat și Moscova care vorbește despre „răspuns cuvenit”. Luni seară, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a pus capăt oricărui dubiu cu o frază scurtă: pe componentele recuperate din drona căzută vineri pe teritoriul României scrie „Made in Russia”.
Nu e o presupunere, nu e o interpretare politică. Ancheta Parchetului a stabilit oficial proveniența, iar România a transmis Ministerului rus de Externe numărul de serie al produsului — inclusiv codul fabricii și lotul de producție. „Dacă Vladimir Putin, dacă ambasadorul Rusiei nu cred aceste lucruri și spun că nu sunt ale lor, le dăm serial number-ul să se ducă în Rusia după ele și să vadă poarta fabricii pe care aceste produse au ieșit”, a declarat Miruță luni seară, la B1TV. Drona doborâtă vineri dimineață era de tip Shahed — modelul pe care Federația Rusă îl folosește curent în atacurile asupra Ucrainei.
Trei drone în trei zile și un diplomat expulzat în cinci zile
Cronologia celor patru zile explică de ce România a escaladat diplomatic atât de rapid. Între 24 și 26 iulie 2026, Armata Română a doborât trei drone care au intrat fără autorizație în spațiul aerian național. Luni, 27 iulie, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a fost convocat de urgență la sediul MAE, din dispoziția ministrului de Externe Oana Țoiu. Acolo, față în față cu fragmentele fizice ale dronei distruse, a primit o Notă verbală clară: un membru al misiunii diplomatice ruse la București a fost declarat inacceptabil și are cinci zile să părăsească România.
Ambasadorul României la Moscova a fost chemat acasă pentru consultări. MAE a precizat explicit că spațiul aerian al României este, simultan, spațiu aerian NATO și al Uniunii Europene. Nu e o chestiune bilaterală între București și Moscova — fiecare dronă care intră fără permisiune pe cerul României intră, tehnic, în spațiul alianței. Asta schimbă cu totul miza politică a acestor incidente.
Zaharova neagă fără argumente, Miruță răspunde cu numărul de serie
Răspunsul Rusiei a urmat un tipar bine cunoscut: negare, acuze de provocare, amenințare vag formulată. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că „acuzațiile aduse de români sunt nefondate” și că „aceste măsuri neprietenoase vor primi răspunsul cuvenit”. Nicio referire concretă la drone, nicio explicație alternativă pentru componentele cu număr de serie rusesc găsite pe sol românesc.
Miruță a comentat sec: „Și tu spui că nu e dronă rusească? Păi bun, dar ăsta e un teatru absurd.” Zaharova nu a contestat dovezile — a contestat dreptul României de a reacționa. Când o anchetă penală produce dovezi fizice cu coduri de producție trasabile, nu mai există spațiu diplomatic rezonabil pentru negare. Asta e o poziție cu totul diferită și considerabil mai slabă decât pare la prima vedere.
Ce urmează după expulzare și ce riscă Moscova dacă continuă
Expulzarea unui diplomat nu e cea mai aspră măsură pe care o poate lua un stat. E un semnal, nu un ultimatum. România a ales un răspuns proporțional și documentat. Diplomatul rus identificat trebuie să părăsească România până sâmbătă, 2 august. Ambasadorul României la Moscova va purta consultări cu MAE în zilele următoare, iar NATO a fost informat despre fiecare incident aerian în parte.
Dacă intruziunile continuă, presiunea pentru o reacție colectivă a alianței va crește considerabil. România a arătat că poate răspunde calm, cu documente în mână. Întrebarea care rămâne deschisă: va mai călca vreo dronă rusească spațiul aerian românesc după ce Moscova a primit seria de fabricație a celei precedente?