Pe 29 iulie 2026, de ziua imnului național „Deșteaptă-te, române”, Camera Deputaților a dezbătut Acordul de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România. AUR și SOS România au anunțat că nu vor vota acordul, iar ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a reacționat dur: „Azi, de Deșteaptă-te Române, voi votați în favoarea Rusiei.”
Programul SAFE este instrumentul prin care Ministerul Apărării urmează să distribuie bani de la Comisia Europeană pentru înzestrarea Armatei Române. Nu e vorba de contractarea propriu-zisă a echipamentelor militare — contractele există deja și au fost incluse în buget — ci de mecanismul legal prin care finanțarea europeană ajunge la destinație. Fără votarea acordului, fluxul banilor se complică, chiar dacă nu se blochează complet, tocmai pentru că guvernul a anticipat scenariul unui vot negativ.
Cine votează și cine refuză acordul SAFE
Dezbaterea a început la prânz. PSD, prin vocea deputatului Mihai Fifor, a anunțat că susține acordul. USR și PNL au transmis același lucru. Blocul de rezistență s-a format în jurul celor două partide cu electorat suveranist: AUR, condus de George Simion, și SOS România, condus de Diana Șoșoacă.
Deputatul AUR Cornel Popovici a motivat refuzul astfel: „Un Parlament responsabil nu semnează un cec în alb pentru cel mai mare împrumut după PNRR.” Grupul SOS a mers pe un argument similar, cu accent pe lipsa de transparență: „Nu cunoaștem conținutul acestui acord. UE trebuie să ne ajute prin granturi, nu prin împrumuturi rambursabile cu nu știu ce dobânzi, la care generațiile viitoare nu vor putea face față.”
Ce înseamnă concret refuzul de a vota acordul SAFE
Există o problemă reală în aceste argumente, dar și o problemă cu modul în care sunt folosite. Îngrijorarea legată de datoria publică e legitimă în sine — România are deja o povară fiscală serioasă, iar orice împrumut nou ar trebui să vină cu o explicație clară despre termeni, dobânzi și calendar de rambursare. Numai că SAFE nu e un împrumut comercial obișnuit, ci un mecanism european de sprijin pentru cheltuieli de apărare, parte dintr-un cadru mai larg prin care UE răspunde la presiunea securitară de la granița estică. Să spui că „nu cunoaștem conținutul” acordului, când dezbaterea are loc în plen și documentele sunt publice, e mai degrabă o poziție politică decât o obiecție tehnică.
Radu Miruță a ales să nu se limiteze la o replică administrativă. A spus direct că votul AUR și SOS împotriva SAFE este, simbolic și practic, un vot în favoarea Rusiei: „Ce zi mai potrivită de a se face AUR de râs azi și de a arăta cât de pro-rus este decât să voteze împotriva României de ziua imnului național.” Poate părea retorică de campanie. Dar are și un miez real: în acest moment, orice frână pusă înzestrării militare românești, indiferent de motivația declarată, produce un efect concret pe care Moscova îl contabilizează. România se află la granița unui război activ, cu drone rusești care îi violează spațiul aerian cu o frecvență care nu mai poate fi numită accident.
Votul final și ce se întâmplă dacă acordul SAFE pică
Miruță a adăugat că guvernul a pus deja în buget toate contractele SAFE care pot fi executate chiar dacă proiectul pică în vot. Asta înseamnă că miza imediată e mai mică decât pare — armata nu rămâne fără dotări mâine. Miza reală e semnalul politic: dacă România ratifică sau nu un instrument european de apărare exact când are nevoie de el cel mai mult.
Votul final era programat tot pe 29 iulie. Dacă acordul trece cu voturile PSD, PNL și USR — care împreună dețin majoritatea — efectele practice sunt limitate. Dacă nu trece, guvernul va trebui să găsească o cale alternativă de accesare a fondurilor, ceea ce înseamnă timp pierdut și costuri birocratice suplimentare. AUR și SOS vor spune că au votat pentru prudență fiscală. Miruță va spune că au votat împotriva țării. Ziua imnului național a ajuns fundal pentru o dispută care, dincolo de retorică, are consecințe reale pentru cum arată armata română în următorii ani.