Pe plajele din Năvodari și Mamaia, lipsa toaletelor publice îi determină pe unii turiști să folosească marea pentru nevoile fiziologice. Medicii avertizează că practica ridică riscuri reale de igienă, în special pentru copiii mici. Infrastructura sanitară insuficientă rămâne o problemă semnalată de vizitatori în sezonul estival 2026.
Turiștii care ajung pe plajele din Năvodari se plâng că grupurile sanitare publice sunt fie absente, fie greu de localizat, fie în număr prea mic față de fluxul de vizitatori. Mulți sunt nevoiți să se întoarcă la cazare pentru a folosi toaleta, uneori de la distanțe considerabile. „Dacă ai nevoie la toaletă, ce faci? Te duci acolo sau dacă stai aproape la cazări…”, spune un turist citat de Știrile Kanal D, subliniind că nu există o alternativă convenabilă pe plajă.
Situația nu este mai bună nici în Mamaia. „Marea nu e toaletă publică și nici în Mamaia situația nu este prea roz. Ar fi nevoie de toalete și dușuri publice, dar, din păcate, acestea lipsesc”, afirmă un alt turist intervievat de aceeași sursă. Consecința directă este că o parte dintre vizitatori ajung să folosească apa mării sau nisipul drept soluție de avarie — o practică pe care medicii o descurajează explicit.
Cum se formează riscul de infecție în apă și nisip
Medicii citați de Știrile Kanal D explică mecanismul prin care această practică poate deveni un risc pentru sănătate. În zonele de lângă mal, apa este mai puțin adâncă, circulă mai slab și poate acumula cantități mai mari de urină și germeni. Copiii care înghit apă în aceste zone sunt expuși la diverse infecții digestive. Totuși, medicii nuanțează: salinitatea apei de mare reduce parțial riscul, motiv pentru care îl consideră relativ mic în cazul urinatului în mare.
Mai periculos este, potrivit acelorași surse medicale, obiceiul unor părinți de a-i pune pe copii să urineze direct în nisip. Nisipul umed, expus la soare, devine un mediu propice pentru dezvoltarea unor agenți patogeni, care pot fi transmiși ulterior prin contact direct — mai ales copiilor mici care se joacă în nisip și duc mâinile la gură. Din perspectivă microbiologică, bacteriile supraviețuiesc în nisipul umed la temperaturi ridicate, iar densitatea mare de vizitatori pe o plajă mică amplifică expunerea cumulativă.
Ce înseamnă asta pentru cei care merg la plajă
Medicii revin, în contextul acestor declarații, la regulile elementare de igienă: evitarea urinatului în nisip, spălarea mâinilor după ieșirea din apă și supravegherea atentă a copiilor mici în zonele de mal. Ei subliniază că astfel de obiceiuri nu ar trebui să existe în România anului 2026.
Concret, pentru turiștii care planifică o zi pe litoral, câteva precauții generale sunt utile: identificarea din timp a grupurilor sanitare din zonă înainte de a se instala pe plajă, evitarea zonelor de mal aglomerate în care apa stagnează și asigurarea că micii copii nu înghit apă în apropierea malului.
Infrastructura sanitară de pe plajele din Năvodari și Mamaia, sub așteptări
Aceste recomandări sunt valabile ca regulă generală de igienă pe orice plajă publică aglomerată, nu doar pe litoralul românesc. Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile europene de sănătate publică includ calitatea apei de scăldat și dotările sanitare ale plajelor printre indicatorii monitorizați în programele de certificare a plajelor — un standard față de care infrastructura din mai multe stațiuni românești rămâne în urma așteptărilor, potrivit turiștilor intervievați.
Problema nu este nouă. Sesizările privind lipsa toaletelor pe plajele românești revin în fiecare sezon estival, fără ca situația să se rezolve sistemic, cel puțin conform declarațiilor vizitatorilor din 2026. Orice simptom digestiv sau cutanat apărut după o zi petrecută la plajă — greață, diaree, iritații ale pielii — necesită o evaluare medicală. Un medic de familie sau un specialist în boli infecțioase poate stabili cauza și tratamentul potrivit pentru fiecare situație în parte.