„În intervalul menționat, în nordul și centrul Moldovei, în Transilvania, Maramureș, Crișana, Banat, Oltenia, jumătatea de vest a Munteniei și în zona de munte vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin intensificări ale vântului și vijelii.” Avertismentul vine de la meteorologii Administrației Naționale de Meteorologie, joi, 6 august 2026.
România a trăit câteva zile la limita suportabilului. Temperaturile resimțite au urcat până la 43 de grade Celsius la Sânnicolau Mare, în vestul țării. La Timișoara, aflată sub cod roșu pentru a patra zi consecutiv, temperatura măsurată la nivelul asfaltului a ajuns la aproximativ 60 de grade Celsius — o cifră care spune mai mult decât orice prognoză despre ce înseamnă canicula pentru un om care merge pe stradă.
Doar în București, aproximativ 50 de persoane au leșinat din cauza căldurii în ultimele zile. Un bărbat de 44 de ani a apelat serviciul 112 acuzând stări de rău provocate de temperaturile ridicate. Un alt bărbat a fost găsit prăbușit pe Calea Victoriei de un echipaj de ambulanță care se afla în drum spre o altă intervenție. Aici intervine partea importantă: tocmai când corpul uman și infrastructura sunt deja puse la încercare de căldură, vremea se schimbă brusc.
Codul galben de joi acoperă o suprafață uriașă din țară
ANM a emis pentru joi, 6 august, în intervalul 12:00 — 21:00, un cod galben de instabilitate atmosferică. Aria vizată este practic toată jumătatea de nord și de vest a țării: nordul și centrul Moldovei, Transilvania, Maramureș, Crișana, Banat, Oltenia, jumătatea de vest a Munteniei și zona montană.
Concret, rafalele de vânt pot ajunge la 50-70 km/h în mod obișnuit, iar pe arii restrânse pot depăși 80 km/h. Aversele torențiale pot aduce 15-20 de litri pe metru pătrat în una până la trei ore, iar în zonele montane, pe suprafețe limitate, cantitățile pot urca la 30-50 de litri pe metru pătrat. Grindina de mici dimensiuni — între unu și doi centimetri — este posibilă izolat. Asta nu înseamnă că vine răcoarea: temperaturile rămân extrem de ridicate, iar instabilitatea atmosferică se suprapune peste valul de căldură.
Caniculă și furtuni în același timp, un risc subestimat
Mulți oameni asociază furtunile cu răcoarea și se simt tentați să iasă afară când văd norii adunându-se. Greșeala poate fi periculoasă. Vijeliile care vin după o perioadă de caniculă intensă au, de regulă, o forță mai mare — aerul fierbinte și instabil la sol alimentează ascendența rapidă a maselor de aer, ceea ce generează descărcări electrice frecvente și rafale neașteptate.
Și mai e ceva: infrastructura solicitată de căldură — drumuri cu asfalt înmuiat, copaci stresați de secetă — este mai vulnerabilă în fața rafalelor decât în condiții normale. Riscul de copaci căzuți, acoperișuri avariate sau inundații rapide în zone urbane crește tocmai pentru că substratul fizic este deja slăbit. Meteorologii avertizează că valul de căldură va persista până la mijlocul lunii august, cu episoade de vreme severă suprapuse pe toată perioada.
Ce urmează până la mijlocul lui august
Până sâmbătă, 8 august, furtunile vor afecta succesiv mai multe regiuni ale țării. Calendarul exact al codurilor și zonele precise vor fi actualizate de ANM pe parcurs, pe măsură ce sistemele atmosferice evoluează. Dacă valul de căldură se menține, așa cum anticipează meteorologii, până spre 15 august, România are în față aproape zece zile în care combinația de caniculă și instabilitate atmosferică va cere atenție constantă.
Nu e un scenariu excepțional pentru vara unui an de încălzire accentuată — dar e unul în care deciziile mărunte, de tipul „ies sau nu ies din casă la prânz”, pot conta mai mult decât pare.