Pe 8 mai, o femeie de 53 de ani din Bichigiu, județul Bistrița-Năsăud, a fost găsită moartă. Sfâșiată de urs. Plecase să-și hrănească vitele pe dealurile din apropierea Valea Plopilor și nu s-a mai întors. Al doilea deces în mai puțin de o săptămână — iar problema asta autoritățile centrale o amână de ani de zile, doar că acum e mai greu de ignorat.
Femeia locuia într-o zonă retrasă. Pe 7 mai plecase în cursul zilei la o casă în câmp, la animale. Nimic neobișnuit pentru o om din acele locuri. Dar quando rudele nu au mai reușit să o contacteze timp de mai multe ore, au alertat autoritățile — și lucrurile s-au precipitat. Au găsit-o fără viață într-o râpă, cu răni grave. Lângă ea zăcea și o vacă ucisă. Polițiștii Secției 6 Poliție Rurală Năsăud au deschis imediat un dosar penal pentru ucidere din culpă și au demarat cercetări pentru stabilirea exactă a circumstanțelor.
Ce spun autoritățile și ce prevede legea în astfel de situații
IPJ Bistrița-Năsăud a confirmat oficial: „Astăzi, 8 mai, polițiștii Secției 6 Poliție Rurală Năsăud au fost sesizați cu privire la faptul că o femeie de 53 de ani din Bichigiu a plecat în cursul zilei de ieri la o casă în câmp și nu a mai revenit la domiciliu. În urma căutărilor, din nefericire, femeia a fost găsită decedată, cel mai probabil ca urmare a atacului unui animal sălbatic.” Trupul va fi supus necropsiei pentru stabilirea exactă a cauzei decesului — procedură obligatorie în orice caz de deces violent, conform Codului de Procedură Penală.
Cadrul legal, în realitate, e mai complicat decât ar trebui. Intervențiile asupra urșilor considerați periculoși sunt coordonate de Ministerul Mediului, prin Garda Forestieră, și necesită avize care implică mai multe instituții — un proces care durează adesea zile sau săptămâni. (Ca și când ursul ar aștepta aprobarea în 17 exemplare.) Primarul comunei a convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență și a declarat că autoritățile iau în calcul măsuri pentru identificarea și îndepărtarea animalului, adăugând: „Din informațiile pe care le am acum, poliția e acolo, la fața locului, și face cercetări. Ar fi fost ucise de un urs.” Doar că, în practică, opțiunile imediate ale administrației locale rămân limitate. Puțin folositoare.
Al doilea mort în câteva zile — un tipar care nu mai poate fi ignorat
La câteva zile înainte — mai exact, la o vreme când încă nu era public — un bărbat de 65 de ani din apropierea localității Lupeni, județul Harghita, fusese găsit mort într-o pădure după aproximativ o săptămână de la dispariție. IPJ Harghita a indicat, în urma anchetei preliminare, că bărbatul ar fi fost atacat de urs. Mai mult decât atât, primarul comunei Lupeni a declarat că ursul a reapărut în zonă chiar și în timpul intervenției autorităților și a trebuit alungat de echipele aflate la fața locului. Se-ntâmplă să fie aceeași poveste: intervention, apoi nimic.
Doar că problema nu e nouă. România înregistrează anual zeci de atacuri de urs confirmate, cu victime umane și pagube materiale semnificative — inondații de caz după caz fără o politică coerentă. În 2021, modificările la Legea vânătorii care ar fi permis intervenții mai rapide în cazul urșilor cu comportament agresiv au fost contestate și blocate repetat, inclusiv prin sesizări la Curtea Constituțională și presiuni din partea organizațiilor de mediu. Între 2019 și 2024, mai multe persoane și-au pierdut viața în atacuri documentate oficial în județe precum Covasna, Harghita, Prahova și Bacău — fiecare caz urmat de aceleași declarații despre necesitatea unor măsuri urgente, fără a se materializa vreun mecanism funcțional de intervenție rapidă.
Reacțiile obișnuite și ceea ce lipsește
Scenariul reacțiilor instituționale e, la acest punct, previzibil: autoritățile locale convoacă comitete de urgență. IPJ deschide dosare penale. Reprezentanții Gărzii Forestiere anunță că monitorizează zona, iar ministerul de resort emite comunicate despre necesitatea unui management durabil al populației de carnivore mari. Organizațiile de protecție a mediului solicită, la rândul lor, soluții non-letale și fonduri europene pentru prevenție — doar că undeva între promisiuni și bani se pierde firul. Locuitorii din zonele afectate, oameni care trăiesc din agricultură și creșterea animalelor, continuă să-și desfășoare activitățile zilnice fără mijloace concrete de protecție. Cine plătește prețul? Ei.
Necropsia în cazul femeii din Bichigiu va fi primul pas oficial care poate confirma sau infirma atacul de urs ca și cauză a morții — un rezultat așteptat în zilele următoare. Comitetul pentru Situații de Urgență al comunei urmează să stabilească măsuri concrete, iar Garda Forestieră va fi notificată pentru evaluarea riscului în zonă. Două decese în mai puțin de o săptămână, în două județe diferite — pun o întrebare la care autoritățile centrale nu au dat încă un răspuns funcțional: câte tragedii sunt necesare înainte ca procedurile de intervenție rapidă să devină o realitate, nu o promisiune?