Aproape 5.000 de permise auto retrase în nouă luni. De patru ori mai multe decât în tot anul anterior. Cifrele Poliției Române pentru 2025 arată o realitate: mulți șoferi nu știu că boala lor îi poate lăsa fără drept de a conduce, chiar dacă o au diagnosticată și tratată.
Datele oficiale sunt clare și ușor de verificat: până la finalul lunii septembrie 2025, autoritățile au retras 4.821 de permise de conducere exclusiv din motive medicale, față de 1.322 de cazuri înregistrate în aceeași perioadă a anului 2024. O diferență greu de negat. „Deciziile au fost luate în urma constatării unor probleme de sănătate fizice sau psihice incompatibile cu șofatul”, au transmis reprezentanții Poliției, potrivit promotor.ro. Creșterea nu vine dintr-o schimbare bruscă de legislație. De fapt, e vorba de aplicarea mai strictă a regulilor deja existente, doar că până acum mai ușor ignorate.
Saltul atât de abrupt ridică o întrebare pe care mulți șoferi și-o pun acum: ce afecțiune, diagnosticată și tratată, poate totuși să ducă la pierderea permisului? Răspunsul acoperă un spectru mai larg decât se crede în mod obișnuit. Cu mult mai larg, de fapt.
Cadrul legal: ce spune legislația
Baza legală a acestor decizii o reprezintă Ordonanța de Urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, completată de normele metodologice ale Ministerului Sănătății referitoare la examinarea medicală a conducătorilor auto. Conform acestor reglementări, orice persoană care solicită sau reînnoiește un permis de conducere este obligată să treacă printr-un control medical care evaluează capacitatea fizică și psihică de a conduce în siguranță. Medicii de medicina muncii și cei de familie sunt obligați, la rândul lor, să notifice autoritățile atunci când un pacient diagnosticat cu o afecțiune incompatibilă cu șofatul continuă să conducă fără aviz. Trei instituții principale sunt implicate în procedura de retragere: Poliția Rutieră, direcțiile de sănătate publică județene și cabinetele medicale autorizate pentru examinarea șoferilor.
Afecțiunile care duc la retragerea permisului auto
Bolile neuromusculare sunt primele pe listă. Scleroza multiplă și boala Parkinson afectează coordonarea și timpul de reacție — două funcții esențiale la volan. Alături de ele, demența, epilepsia și vertijul sunt incompatibile direct cu dreptul de a conduce, conform legislației în vigoare. Diabetul zaharat? Nu interzice automat șofatul, doar că impune condiții stricte: tratament adecvat și capacitatea dovedită de a controla episoadele de hipoglicemie. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, permisul poate fi suspendat oricând.
Depresia se află și ea pe această listă, iar mulți șoferi nu realizează acest lucru (o precizare care merită reținută). Motivul nu este diagnosticul în sine, ci tratamentul. Medicamentele pentru depresie conțin frecvent substanțe cu efect psihoactiv sau psihotrop, care reduc capacitatea de reacție și atenția. Legea interzice explicit conducerea vehiculelor sub influența unor astfel de tratamente, indiferent că sunt prescrise de medic. Punct.
Apneea în somn, în forme moderate sau severe. Obligă șoferul la evaluare medicală de specialitate, fără compromisuri. Fără un aviz autorizat, permisul nu poate fi menținut. Problemele grave de auz — hipoacuzia profundă bilaterală — interzic conducerea vehiculelor din categoriile A și B cu o singură excepție: dacă mașina este dotată cu oglinzi speciale de dimensiuni mai mari. Bolile cardiovasculare pot duce și ele la retragerea permisului, dar un aviz favorabil din partea unui medic cardiolog, după tratarea afecțiunii, permite reluarea șofatului. La fel și bolile bolile respiratorii severe — revenirea la volan este posibilă, dar doar cu acordul unui specialist.
Precedente și context istoric
Controalele medicale stricte aplicate șoferilor nu sunt o noutate absolută în spațiul european. Germania și Franța au sisteme de monitorizare medicală a conducătorilor auto care funcționează de decenii, iar retragerea permisului ca urmare a unor afecțiuni cronice este o practică curentă acolo. În România? Tema a revenit periodic în dezbatere publică după accidente rutiere grave în care conducătorii implicați aveau antecedente medicale cunoscute. Un val anterior de verificări, desfășurat în 2019-2020, s-a soldat cu câteva sute de retrageri anuale — cifre incomparabil mai mici față de cele din 2025, ceea ce indică o schimbare reală de abordare instituțională, una peste alta, nu doar un ciclu obișnuit de control.
Cum reacționează șoferii și medicii
Reacțiile celor afectați sunt, de regulă, mixte și pline de frustrare. O parte dintre șoferi contestă deciziile. Invocă faptul că boala lor este ținută sub control și că medicul curant nu i-a avertizat explicit asupra riscului pierderii permisului. Medicii de familie se află, la rândul lor, într-o poziție dificilă: obligați legal să raporteze, dar lipsiți uneori de protocoale clare privind pragul de la care o afecțiune devine incompatibilă cu condusul. Asociațiile pacienților cu boli cronice au solicitat în repetate rânduri clarificări suplimentare din partea Ministerului Sănătății, argumentând că procedurile actuale sunt aplicate neuniform la nivel județean. Nici măcar nu e clar pentru toată lumea.
Ce urmează
Ritmul accelerat al retragerilor din 2025 sugerează o tendință pe termen lung. Verificările vor continua și se vor intensifica în 2026, după cum a indicat Poliția Rutieră. Procedurile de control vor fi extinse, iar colaborarea cu cabinetele medicale autorizate va fi consolidată. Șoferii cu afecțiuni cronice ar trebui să solicite din proprie inițiativă un aviz medical actualizat, eliberat de medicul de familie sau de specialistul care gestionează boala lor. Dacă permisul a fost deja retras, redobândirea lui presupune tocmai această evaluare formală și o dată la zi cu legea. Diferența, în practică, o face cine ajunge primul la medic — șoferul conștient de riscuri sau autoritatea care ar putea să-l ajungă din urmă.