Joi, Ilie Bolojan a pierdut controlul. Reporterii l-au apăsat cu întrebări despre Azilele Groazei din Bihor — un dosar în care 401 oameni ar fi fost îngropați pe un câmp, iar gruparea acuzată opera chiar în județul pe care el l-a condus ani de zile. Tonul i s-a rupt în fața camerelor.
Scandalul nu e nou. În iulie 2025, DIICOT a anunțat reținerea a șase persoane, în frunte cu Viorel Pașca — acuzat că a transformat o asociație cu aparență umanitară într-un mecanism de exploatare. Pur și simplu criminal. Bătrâni, bolnavi, persoane cu dizabilități psihice sau fără familie au fost recrutați, cazați în imobile din Bihor, iar veniturile lor (pensii, indemnizații, ajutoare sociale, donații) au intrat în conturile grupării. Prejudiciul estimat de procurori depășește 13 milioane de lei. Alături de Pașca au fost reținuți soția, fiii și o persoană descrisă ca având rol de coordonare — Delia Păcală. Alte cinci persoane au primit control judiciar. Acuzațiile sunt grave: grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate.
Bolojan era președinte al Consilului Județean Bihor când s-ar fi petrecut faptele. De fapt, presa locală scrisese deja atunci despre posibile abuzuri în centrele respective. Aia l-a pus reporterii față în față cu el joi — și reacția spune mai mult decât orice răspuns pregătit.
Cadrul legal și instituțional: cine trebuia să supravegheze
Potrivit Legii asistenței sociale nr. 292/2011 și normelor de aplicare, inspecția și controlul așezămintelor sociale private revin Inspecției Sociale, instituție aflată în subordinea Ministerului Muncii, și Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). Consiliul Județean are, prin lege, rolul de coordonare a serviciilor sociale de la nivel județean și poate finanța sau acredita furnizori privați, doar că — și asta-i punctul — nu exercită control direct de specialitate. Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), subordonate consiliilor județene, au totuși obligația de a monitoriza furnizorii de servicii sociale autorizați pe raza județului. Dar aici intervine întrebarea care rămâne deschisă: figura asociația lui Viorel Pașca în evidențele DGASPC Bihor, și dacă da, ce rapoarte de monitorizare au existat în acei ani?
Precedente și istoric: azilele private, o problemă veche în România
Cazul din Bihor nu este singular. În 2022, un dosar similar a vizat azile private din județul Ilfov, unde procurorii au documentat condiții inumane de detenție și exploatarea financiară a pensionarilor. În 2019, Inspecția Socială a publicat un raport național care semnala că sute de cămine private funcționau fără autorizație sau cu autorizații expirate. Controalele? Sporadice. Insuficiente. Fenomenul exploatării persoanelor vulnerabile în structuri rezidențiale informale a fost semnalat de organizații de drepturile omului încă din anii 2000, fără ca legislația sau capacitatea instituțională de control să fi ținut pasul cu expansiunea sectorului privat de îngrijire socială.
Ce a găsit DIICOT în Azilele Groazei din Bihor
La percheziții, anchetatorii au ridicat peste 200 de carduri bancare și carduri sociale, acte de identitate ale persoanelor găzduite, sume în mai multe valute, registre cu internări, externări și decese. Au găsit o încăpere amenajată ca farmacie, cu medicamente inclusiv cu regim special. Iar pe un teren lângr un cimitir greco-catolic (un detaliu care te dă-n spate când gândești la răceala calculului) — procurorii susțin că au fost înhumate 401 persoane moarte în spațiile grupului. Fără înregistrări oficiale. Fără urmă. Pentru ca familiile și statul să nu afle. Pentru ca pensiile să continue să curgă.
Confruntat cu toate astea, Bolojan a ales mai întâi să taie scurt: „Dacă aveți întrebări legate de activitatea Guvernului, vă pot răspunde. Dacă nu, doresc să încheiem această discuție cu dumneavoastră, care ține de calitatea de premier.” Când reportera i-a amintit că una dintre persoanele implicate fusese premiată când el era primar la Oradea, se-a rupt. Tonul. „Îmi dați voie să răspund sau doriți să răspund cum ați vrea dumneavoastră? Vă rog.” A urmat o explicație tehnică — că primarul sau președintele de CJ nu are competențe de inspecție a așezămintelor sociale și că nu a avut cunoștință de premiile acordate de Direcția de Asistență Socială. Întrebarea dacă citise presa locală de la acea vreme a rămas fără răspuns. „Vă rog, dacă aveți alte întrebări”, a fost doar replica cu care Bolojan a închis subiectul.
Reacțiile părților implicate
PNL nu a emis până la ora publicării acestui articol nicio poziție oficială față de dosar sau față de comportamentul lui Bolojan la conferința de presă. Avocații inculpaților au transmis, în mod uzual pentru astfel de dosare, că clienții lor contestă acuzațiile și că prezumția de nevinovăție trebuie respectată. Reprezentanții asociațiilor civice din domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități au cerut public o anchetă parlamentară privind modul în care instituțiile statului au eșuat să identifice și să oprească abuzurile. Familiile unor persoane decedate în spațiile grupului, citate de presa locală, au declarat că nu au știut unde sunt îngropați cei dragi și că nu au fost notificate oficial nici după declanșarea anchetei.
Tehnică. Bolojan are dreptate parțială: inspecția socială revine altor instituții, nu Consiliului Județean. Doar că asta nu răspunde la o întrebare mai simplă și mai incomodă — cum poate cineva să conducă un județ ani de zile, să premieze actori din sectorul social, și să nu știe nimic dintr-un fenomen despre care scria presa locală? Distanța administrativă e un argument legal, de acord. Ca răspuns public, sună a scut, nu a explicație.
Ce urmează
Dosarul se află acum la DIICOT, cu șase inculpați în arest preventiv și cinci sub control judiciar. În zilele imediat următoare, instanța competentă va decide confirmarea sau infirmarea măsurilor preventive dispuse de procurori. DIICOT a anunțat că ancheta se extinde și asupra modului în care autorități locale și instituții de control au funcționat în această perioadă — ceea ce înseamnă că DGASPC Bihor, Inspecția Socială și eventualii funcționari care au avizat sau monitorizat activitatea asociației intră în vizorul procurorilor. Parlamentul a fost sesizat de mai mulți deputați de opoziție cu o cerere de audiere a miniștrilor de resort. Iar întrebările care l-au deranjat pe Bolojan joi nu dispar odată cu conferința de presă. Ele intră în dosar.