401 de oameni vulnerabili — bătrâni, bolnavi, persoane cu dizabilități — au murit în „casele groazei” din Bihor și au fost îngropați pe un câmp lângă un cimitir greco-catolic. Morti. Ingropati pe un teren. Și acum Marcel Ciolacu pune direct întrebarea: de ce Ilie Bolojan, care a condus județul aproape două decenii, susține că n-a știut nimic, chiar dacă are semnătura pe documente oficiale ale acestor colaborări?
DIICOT a deschis ancheta în iulie 2026 și urmărește o rețea condusă de Viorel Pașca — omul care ar fi folosit o asociație cu aparență umanitară ca paravan pentru a exploata sistematic persoane fără apărare. Pensii. Indemnizații. Ajutoare sociale, donații. Tot. Totul ar fi fost preluat și controlat de grupare. La percheziții, procurorii au găsit peste 200 de carduri bancare și sociale, acte de identitate ale victimelor, sume în mai multe valute, registre de internări și decese și o încăpere amenajată ca farmacie ilegală, cu medicamente cu regim special. Prejudiciul estimat depășește 13 milioane de lei. Șase persoane au fost reținute, printre care Pașca, soția sa și doi dintre fii, iar alte cinci se află sub control judiciar.
Ciolacu nu atacă în gol. De fapt, fostul lider PSD pune în paralel două cazuri și trage o concluzie care arde: în iulie 2023, Gabriela Firea și-a dat demisia din Guvern pentru că o angajată din cabinetul ei cunoștea o persoană anchetată în dosarul azilelor — fără nicio semnătură, fără niciun premiu acordat, fără legătură directă dovedită. A plecat voluntar, alături de Marius Budăi. Bolojan, în schimb, are situația complet inversă: conexiuni concrete, documente semnate de mâna lui, premii acordate public — și refuză să plece.
Ce leagă concret numele lui Bolojan de Viorel Pașca
Primăria Oradea, condusă de Bolojan, l-a premiat pe Pașca și l-a prezentat public drept model de implicare socială. Doar că rapoartele Consiliului Județean Bihor din 2021 și 2023 — semnate de Bolojan în calitate de președinte al CJ — laudă în mod explicit „buna colaborare” cu asociația lui Pașca. Și mai e ceva: fiul lui Viorel Pașca este viceprimar PNL în Holod, exact comuna unde se află terenul cu sute de cruci de fier unde au fost îngropați cei 401 oameni. Bolojan a răspuns că „n-a avut nicio tangență” cu această asociație și că a aflat totul din presă. Din presă. Cu propria semnătură pe rapoarte oficiale.
Reacția premierului interimar a amplificat, nu a stins scandalul. Cum poate un om care a administrat Bihorul aproape douăzeci de ani — ca primar al Oradei și apoi ca președinte al CJ — să nu fi știut nimic despre o rețea care a exploatat și a îngropat sute de oameni pe propriul său teritoriu administrativ? Ciolacu formulează răspunsul ca o acuză directă: „Asta e diferența dintre demnitate și sfidare. Și România o vede.”
Detaliul care schimbă tot. Rapoartele CJ Bihor din 2021 și 2023 nu sunt documente administrative obscure — sunt asumate public, aprobate și semnate de Bolojan personal, în ani în care ancheta arată că rețeaua lui Pașca funcționa activ. Nu-i o vorbă pe ușă, e o semnătură pe hârtie oficială.
Dosarul DIICOT rămâne în faza de anchetă, iar Bolojan nu este cercetat penal. Doar că presiunea politică se strânge rapid: PSD cere oficial asumarea răspunderii, iar dezbaterea despre standardele demisiei voluntare în România — cine pleacă și pentru ce — tocmai a căpătat un caz concret care o să alimenteze discuția luni de zile. Întrebarea care rămâne deschisă nu e juridică. E despre ce înseamnă să conduci un județ și să nu răspunzi pentru ce s-a construit în el, sub semnătura ta.