Unui bătrân salvat din azilele groazei administrate de Viorel Pașca și familia sa nu i-a ajuns o oră de spital. A murit chiar în timp ce anchetatorii continuau percheziția în locațiile unde zeci de persoane vulnerabile fuseseră ținute în condiții care amintesc de lagărele naziste. Descoperirea asta vine după ce poliția și procurorii au găsit, pe un câmp din comuna Holod, un cimitir clandestin cu aproximativ 1.100 de morminte — mai mult decât în cimitirul oficial al localității.
Dosarul lui Viorel Pașca e unul dintre cele mai grave din ultimii ani în privința exploatării persoanelor în situații vulnerabile. Pașca și soția sa, alături de cei trei fii și Delia Mioara Păcală, care coordona filiale ale Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, sunt cercetați sub control judiciar pentru conducerea unui grup de criminalitate organizată. Magistrații Tribunalului București au luat decizia joi, după ce procurorii au documentat fapte care, potrivit mărturisirilor anchetatorilor, apar mai degrabă în manuale de istorie decât în România secolului 21.
Perchezițiile au avut loc în 18 locații din patru comune din județele Bihor și Hunedoara: Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni. Acolo, poliția și echipele medicale au găsit aproximativ 400 de bătrâni și persoane cu dizabilități în stări deplorabile. Mulți dintre ei au fost transportați urgent la spital. Condiții de igienă inexistente, mâncare insuficientă, absența îngrijirii medicale și, mai ales, abuzuri fizice și psihice — asta descriau anchetatorii ce au intrat în acele locuri.
Cifra care șochează însă ține de cimitirul găsit pe câmp. În 17 ani, Pașca și rețeaua sa au îngropat acolo aproximativ 1.100 de cadavre. Spre comparație, cimitirul oficial al Holodului nu are nici pe departe atâtea morminte. Potrivit surselor din anchetă, procurorii iau în calcul chiar și deshumarea acestor trupuri — o măsură extraordinară la care s-ar apela doar dacă situația o impune și doar pentru a clarifica circustanțele morții și a identifica persoane dispărute.
Sistemul de rapiță: cum a funcționat rețeaua de exploatare
Modul de operare al grupării e minuțios documentat. Sub aparența unei asociații umanitare și de caritate, Pașca și complici au indus în eroare donatori, aparținători și autorități. Au obținut sume imense din donații, sponsorizări, dar și din pensiile, indemnizațiile de handicap și ajutoarele sociale cuvenite victimelor. Fiecare bătrân și fiecare persoană cu nevoi speciale plasată acolo era o sursă de venit pentru grupare. Conform poliției, victimele primeau ajutoare pentru combustibil, indemnizații de înmormântare și alte beneficii sociale — bani care nu aveau să-și atingă niciodată destinatarii.
Faptul că o persoană a murit chiar în momentul în care autorități investigau nu e o coincidență. E simptomul unui grad de neglijență și abuz care a ajuns să-și facă victime în timp real, în timp ce sistemul de control încerca să intervină. Bătrânii și persoanele cu dizabilități plecați de acolo aveau, în medie, stări de sănătate critice. Desnutriție, infecții, leziuni, traumă psihologică — toți aceștia sunt pași către moarte pentru o populație vulnerabilă. Ce se întâmplă acum? Procurorii vor cere instantei măsuri suplimentare. Deja, autorități și ONG-uri au luat contactul cu familiile celor 400 de salvați, pentru a le oferi suport și a integra aceste persoane în centre de îngrijire reale. Cazul Pașca va merge mai departe la instanță — urmează cereri de arest preventiv, audieri și, probabil, o lungă etapă de probă. Pentru cinci oameni acuzați de exploatare sistematică și organizată, pedeapsa ar putea ajunge la termeni grei de închisoare.