Două barje scufundate controlat pe brațul Bala al Dunării au ridicat nivelul apei cu patru centimetri în mai puțin de 24 de ore. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat duminică, 9 august, că această creștere înseamnă cel puțin nouă zile în plus de funcționare pentru Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Rămânea însă o întrebare deschisă: patru centimetri sunt suficienți pe termen lung?
Operațiunea fusese finalizată sâmbătă seară. Patru barje au fost scufundate controlat în zona brațului Bala, canalul lateral prin care Dunărea pierde o parte semnificativă din debit în această zonă. Primele două au fost poziționate la aproximativ 500 de metri de intrarea pe braț, celelalte două mai sus pe curs, oblice față de direcția curentului. Împreună, ele formează două praguri artificiale care limitează apa ce se îndreaptă spre Bala și redirecționează debitul spre Dunărea Veche, adică spre priza de alimentare a centralei.
Cum funcționează barjele și de ce patru centimetri contează
Mecanismul nu e nou ca principiu. Inginierii hidrotehnicieni folosesc de decenii metoda obstruării parțiale a brațelor secundare ale fluviilor pentru a gestiona distribuția debitului. Ce e neobișnuit la Cernavodă e urgența: o centrală nucleară care depinde de apa unui fluviu afectat de secetă și temperaturi record, cu un termen de intervenție măsurat în zile, nu în luni.
Patru centimetri sună puțin. Și sunt puțini în termeni absoluți. Dar în hidraulică, o creștere de patru centimetri pe un fluviu larg ca Dunărea înseamnă un volum suplimentar considerabil de apă în coloana de captare. Calculele ANAR au tradus această creștere în nouă zile câștigate pentru Unitatea 2, ceea ce e o diferență concretă față de un scenariu de oprire forțată.
Declarația ministrului și echipele implicate în operațiune
Ministrul Buzoianu a publicat duminică pe Facebook rezultatele primelor măsurători. „Cel puțin 9 zile câștigate pentru unitatea 2 de la Cernavodă! Acesta este rezultatul coborârii primelor două barje, în urma calculelor ANAR: în ultimele 24 de ore nivelul apei a crescut cu 4 cm. Urmează efectul resimțit și pentru ultimele două barje”, a scris aceasta. La operațiune au participat specialiști ANAR, reprezentanți ai Armatei și ai Administrației Fluviale a Dunării de Jos, coordonați în regim de urgență, în condiții de vară extremă.
Ministrul a mers mai departe și cu un mesaj despre cauzele profunde ale crizei: „Sunt zile care ne arată concret cum schimbările climatice ne afectează deja viața. Și cum soluțiile pentru a face față acestor fenomene extreme nu stau în teorii ale conspirației sau în lobby pentru cine știe ce industrie, ci în știință.” Cele două barje rămase urmează să-și arate efectul în zilele imediat următoare, iar monitorizarea nivelului continuă pe ore.
Miza reală: Unitatea 2 și întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial
Detaliul care schimbă tot: Unitatea 1 a centralei se află oricum în oprire planificată pentru mentenanță. Toată presiunea e pe Unitatea 2. Dacă nivelul apei nu era stabilizat rapid, oprirea acesteia ar fi redus semnificativ capacitatea de producție a României în plină vară, când consumul de energie electrică e la maximum.
Problema de fond nu se rezolvă cu barje. Seceta care a adus Dunărea la cote atât de scăzute este un fenomen cu tendință de agravare, confirmat de date hidrologice din ultimii ani. România nu are, deocamdată, o soluție structurală pentru alimentarea cu apă a centralei de la Cernavodă în scenarii de secetă severă prelungită. Autoritățile vor publica noi măsurători în zilele următoare. Dacă tendința se menține după intrarea în funcțiune a tuturor celor patru barje, oprirea de urgență a Unității 2 devine mai puțin probabilă pe termen scurt. Rămâne deschisă întrebarea pe care nimeni nu o pune oficial: ce se întâmplă dacă vara viitoare e la fel de secetoasă, dar nu mai avem barje disponibile la timp?