Trei senatori. Cinci zile. Aceeași direcție: PNL. Și luni, 29 iunie, chiar din plenul Senatului — în plină criză guvernamentală, cu negocierile politice pe cărări blocate — au venit ultimele două mutări, dintr-o dată.
Dorin-Silviu Petrea, de la SOS România, județul Brăila. Și Ștefan Borțun, de la POT, județul Tulcea. Amândoi au anunțat demisia din grupul „Pace-Întâi România” și afilierea la Partidul Național Liberal. De la tribuna Senatului, în fața colegilor. Calmitate deplină. Petrea a spus: „Vreau să mulţumesc colegilor de la grupul ‘Pace-Întâi România’ pentru toată activitatea pe care am făcut-o împreună şi, de asemenea, vreau să mulţumesc colegilor de la grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal pentru faptul că ne-au acceptat. Doamne ajută!” Borțun a fost mult mai concis: „Mulţumesc echipei din care am făcut parte şi celor care m-au primit în echipa lor.”
Doar că asta nu a fost o surpriză din senin. Cu câteva zile mai înainte — de fapt — senatorul Adrian Peiu, și el de la SOS România, din Ialomița, făcuse fix aceeași mișcare. Și apoi? Peiu a fost numit lider interimar al PNL Ialomița. Nu e simbolic. E calcul politic.
Ce spune legea: pragul minim și riscul dizolvării
Regulamentul Senatului României (Hotărârea nr. 28/2005, actualizată pe parcurs) e clar la articolul 17: un grup parlamentar trebuie să aibă cel puțin șapte senatori aleși pe listele aceluiași partid. Sub prag? Grupul e mort — pierde timp de cuvânt, locuri în comisii, funcții de conducere, bani pentru funcționare. După trei plecări, „Pace-Întâi România” rămâne cu opt membri, toți de pe listele SOS. Marja de siguranță? Unu-doi senatori. Atât.
Precedente: migrația parlamentară nu e un fenomen nou
După 2008 și 2012, partidele mici s-au sfărâmat treptat. Senatori care plecau pe rând spre PSD sau PNL, grupuri care se dezintegrau înainte să se ajungă la jumătatea mandatului. 2020: grupul UDMR din Camera Deputaților absorbia oameni. Mecanismul e același. Senatorii din formațiuni mici — de fapt — calculează că în PNL sau PSD au mai mult acces la putere reală, la resurse locale, la șanse de realegere. Logica e brută.
Ce riscă grupul „Pace-Întâi România” după trei plecări
Acum, chiar-n săptămâna în care Parlamentul se-nchide fără Guvern. Negocierile sunt blocate. Fiecare vot contează brutal. Și PNL — condus de Ilie Bolojan — ia senatori din formațiunile mici fără să dea nimic public în schimb. Transfer după transfer, se pregătește o majoritate parlamentară înainte ca cineva să vote-o oficial.
Modelul e repetitiv. SOS și POT au intrat în Parlament cu „Pace-Întâi România”, grupul comun. Dar coeziunea se erodează rapid — una peste alta — pentru că în formațiuni mici ești izolat. Nu conți. Detaliul care șochează: treptat, pleacă senatorii aleși pe liste proprii, nu cei cooptați. Nu-i întâmplare. E calcul.
Cum au reacționat părțile implicate
Conducerea SOS? Grupul PACE? Niciun comunicat dur până acum. Declarațiile din plen au fost blânde — mulțumiri, fără acuzații dure. Semn că negocierile au fost făcute pe furiș, nu rupturi spontane. PNL, de cealaltă parte, a ținut discreție. Nicio conferință de presă. De ce? Evident — pentru a evita un spectacol public care s-ar putea răsfira la alte grupuri mici și să complice negocierile de coaliție în curs.
Ce urmează: toamna, testul decisiv
Septembrie. Când reîncepe sesiunea parlamentară ordinară. Dacă mai pleacă unu-doi senatori din PACE — pe cuvântul meu — grupul se dizolvă conform regulamentului. SOS pierde reprezentare distinctă în Senat. Iar când vine votul pentru Guvern, acei senatori plecați vor cuenta pe listele lui PNL.
Numărul de urmărit? Opt membri azi în PACE. Dacă cade la șase? Dispare grupul. Ăsta-i jocul.