„Eu nu am avut bani de la bolnavi, eu am avut bani din donații.” Cuvintele au venit joi de la Viorel Pașca, coordonatorul centrelor pentru persoane vulnerabile din Bihor. DIICOT l-a vizat. El a respins totul — acuzațiile, legătura cu Ilie Bolojan, fiecare punct.
Percheziții. Joi. Mai multe locații din județul Bihor. Pașca și alții au ajuns la București pentru audieri într-un dosar DIICOT privind constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Ancheta vizează centrele în care erau găzduite sute de oameni vulnerabili, iar procurorii susțin că gruparea a funcționat din 2020, obținând beneficii financiare din donații, sponsorizări și veniturile beneficiarilor.
Negație. Pașca a declarat că nu a obținut profit. Conform spuselor sale — din cele peste 400 de persoane cazate, doar circa 100 aveau venituri proprii, iar sumele nu ar fi acoperit nici măcar costurile lunare, estimate la aproximativ 2.000 de lei per pacient. Ca dovadă? A invocat familia proprie (și asta-i semnificativ): „De 20 de ani, tata a plătit 10% din pensia sa ca donație.” Genul de argument care poate impresiona în fața camerelor, dar care nu răspunde la ce îl întreabă procurorii — cum funcționa sistemul în ansamblu, nu doar o donație izolată de-a lui tata.
Falsificare de documente? La asta, reacția a fost mai retorică decât explicativă. „Cum aș putea eu falsifica buletine? Mă supraestimați.” Pare relaxat, doar că — în practica judiciară — acuzațiile de fals în acte publice nu cer neapărat contrafacere fizică. Pot viza folosirea sau facilitarea folosirii unor acte false. Detaliul contează enorm.
Ce a spus Pașca despre Ilie Bolojan și starea victimelor
Ilie Bolojan. Numele asta a apărut în discuție. Pașca a tăiat scurt: „Nu am vorbit în viața mea, nu l-am văzut în față.” Bolojan — fost primar al Oradiei, fost președinte al Consiliului Județean Bihor, astăzi președinte al Senatului României. Nu există, deocamdată, nicio informație publică care să îl implice direct. Dar simplul fapt că circulă în discuție — fie și pentru a fi negat — arată că dosarul are gravitație politică dincolo de ce se vede acum.
Partea care contează cel mai mult pentru cei 409 oameni găsiți în centre. 391 au fost relocați în servicii sociale autorizate din 19 județe ale țării. O operațiune masivă. Coordonată de autorități în regim de urgență. Alți 17 se aflau joi la UPU Bihor, unde primeau evaluare medicală înainte ca autoritățile să stabilească măsurile de protecție necesare. Pașca a susținut că unii beneficiari se aflau deja în stare gravă când au ajuns la el — ceea ce poate fi verificabil sau nu, dar nu schimbă responsabilitatea asupra condițiilor din centrele neautorizate.
Audierile de la București vor stabili dacă apărările rezistă sub presiunea probelor DIICOT. Dosarul urmează să intre în faza măsurilor preventive — reținere, arest sau control judiciar — în zilele imediat următoare. Dar ce rămâne de urmărit nu este doar dacă Pașca va fi arestat. Întrebarea care contează: a clarificat ancheta un sistem mai larg? Cum au funcționat aceste centre ani la rând fără autorizații, sub privirile unor instituții care aveau obligația legală să verifice. Asta-i întrebarea pe care dosarul DIICOT o ridică și pe care verdictul unui singur inculpat nu o va închide.