74 de rachete și 496 de drone lansate simultan. 27 de morți confirmați. Aproximativ 130 de clădiri avariate. Kievul a trăit în noaptea trecută cea mai sângeroasă lovitură pe care Rusia i-a dat-o vreodată în acest an, și bilanțul nu e definitiv — se tot adaugă cifre noi.
Pentru context: atacul din mai 2025, care șocase prin violența lui, ucisese 24 de persoane. Cel de acum l-a depășit deja. Și asta doar până acum. Forțele Aeriene ucrainene au spus clar că numărul rachetelor balistice utilizate a fost „neobișnuit de mare”, iar rata de interceptare — scăzut. De fapt, mai blând spus: sistemele de apărare aeriană au fost zdrobite sub greutatea atacului. Exploziile s-au succedat pe tot parcursul nopții, mii de oameni s-au înghesuit în stații de metrou și adăposturi antiaeriene, iar salvatorii lucrează și acum în dărâmături. Tkacenko, șeful administrației militare a Kievului, a avertizat clar: „Este posibil să mai fie găsite și alte victime.”
Loviturile au vizat întreg orașul. De la periferice până în centru, un bloc rezidențial de nouă etaje a fost distrus pe jumătate. Un hotel pe Bulevardul Șevcenko a luat foc — pur și simplu s-a aprins. Restaurantul Uzbek Plov de pe strada Garmatnaya a fost țintit direct. La periferia estică a Kievului salvatorii au scos cinci cadavre din dărâmături și opt persoane sunt încă dispărute, iar peste 90 de răniți între care copii și personal medical stau în spitale acum. Laboratorul de cercetare al Institutului Național de Biochimie a fost complet distrus; biologul Iurii Danilovici a numit-o „o catastrofă pentru știința medicală și biologică a Ucrainei”. Nu e un cuvânt aruncat ușor.
Ce înseamnă concret acest atac pentru Ucraina și pentru aliații ei
Moscova susține că a lovit doar „instalații militare, energetice și aeroporturi” și că atacul a fost răspuns la dronele ucrainene lansate pe teritoriul rus. Ucraina a raportat la rândul ei că o rafinărie din regiunea Nijni Novgorod a fost lovită, cu un mort. Dar ce a ars la Kiev nu seamănă cu infrastructură militară. Seamănă cu un oraș în care locuiesc trei milioane de oameni. Doar asta. Diplomatele UE au scăpat nevătămate, doar că reședința lor diplomatică a fost afectată de incendiu; ambasadoarea Katarina Mathernova a spus direct că „Rusia a dezlănțuit iadul asupra Kievului”.
Și mai e ceva. Zelenski s-a întors de urgență din Irlanda, a mers direct la blocul distrus și a spus fără ocolișuri: „Dacă partenerii noștri și-ar fi îndeplinit promisiunile la timp, cred că am fi putut salva astăzi mai multe locuințe și vieți.” E o acuzație directă la adresa Occidentului, rostită în fața unei clădiri pe jumătate prăbușite. Greu de ignorat ca imagine. Și greu de negat ca argument. Polonia a mobilizat avioane de vânătoare preventiv, Finlanda a instituit o zonă de restricție aeriană în estul Golfului Finlandei — semn că nervozitatea s-a extins și dincolo de granițele Ucrainei.
Detaliul care schimbă tot: Zelenski a anunțat că tema apărării antiaeriene va fi centrală la summitul NATO din Turcia, unde speră să se întâlnească și cu Donald Trump. Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a anunțat că va propune sancționarea unui număr mai mare de entități care susțin industria de apărare rusă. Vineri a fost declarată zi de doliu în Kiev.
Summitul NATO din Turcia devine acum un test real. Fie aliații livrează sisteme de apărare aeriană suplimentare, fie Ucraina continuă să piardă civili în atacuri pe care nu le poate opri singură — una peste alta, asta e dilema. Orice decizie luată acolo, sau amânată, va conta în orașele ucrainene. Nu în comunicate diplomatice. Noaptea trecută a arătat că prețul întârzierii se măsoară în oameni, nu în statistici.