Duminică, 26 iulie 2026, ora 10:13. Un F-16 al Forțelor Aeriene Române doboară o dronă deasupra apelor teritoriale din zona Sulina–Chilia. Al treilea incident în mai puțin de 48 de ore. România nu mai tace.
Ministrul de Externe Oana Țoiu a anunțat că ambasadorul Federației Ruse în România, Vladimir Lipaev, va fi chemat oficial la Ministerul Afacerilor Externe. Decizia vine după trei încălcări consecutive ale spațiului aerian românesc — vineri, sâmbătă și duminică dimineață — și după ce Parchetul General a confirmat că drona doborâtă vineri este de tip Shahed, folosită de armata rusă în războiul din Ucraina.
Trei zile, trei drone, același traseu al tăcerii
Ritmul e cel care îngrijorează cu adevărat. Nu un incident izolat, nu o eroare de navigație — ci o serie. Trei zile consecutive, același spațiu aerian, aceleași ape teritoriale din zona Sulina–Chilia, la granița cu Ucraina. România este stat NATO și stat al Uniunii Europene. O dronă militară rusă care intră în spațiul ei aerian nu încalcă doar suveranitatea română — încalcă spațiul colectiv al Alianței.
Până acum, fiecare incident a primit câte un răspuns militar eficient: F-16-urile au neutralizat aparatele. Dar răspunsul diplomatic a întârziat. Protestul oficial față de Federația Rusă va fi formulat abia după finalizarea anchetelor deschise pentru toate cele trei incidente — o abordare prudentă, juridic solidă, dar care lasă impresia că România reacționează mai degrabă decât că anticipează.
Anchete deschise și un ambasador convocat
Parchetul General a confirmat că drona doborâtă vineri este de tip Shahed. Anchetele pentru dronele de sâmbătă și duminică sunt încă în desfășurare. Protestul diplomatic se va baza pe concluziile acestor anchete — un detaliu important, pentru că identificarea formală a originii aparatelor e cea care dă greutate juridică și diplomatică demersului.
Oana Țoiu a scris pe platforma X: „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue să încalce spațiul aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian NATO și spațiu aerian al Uniunii Europene. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile și le tratăm cu cea mai mare seriozitate, alături de aliații noștri.” Convocarea ambasadorului Lipaev este gestul diplomatic standard în astfel de situații — un semnal că România escaladează protocolul. Tonul declarației nu lasă loc de ambiguitate: nu e formulată ca o îngrijorare, ci ca un protest clar, asumat. Ministrul a felicitat public piloții și echipele de la sol pentru „profesionalismul, curajul și eficiența” cu care și-au îndeplinit misiunile — un mesaj către populație că mecanismul de apărare funcționează.
Ce urmează după a treia dronă doborâtă în România
Zona Sulina–Chilia nu e un punct abstract pe hartă. E Delta Dunării, populație civilă, infrastructură, ape teritoriale românești. Că dronele au fost neutralizate e bine. Că au ajuns acolo de trei ori în trei zile e o problemă diferită. România se află în postura dificilă a unui stat de frontieră NATO care primește, practic, presiune militară indirectă. Anchetele Parchetului General sunt pasul corect — ele transformă incidentele din știri în documente cu valoare juridică, utilizabile în demersurile diplomatice față de Moscova și față de partenerii Alianței.
Protestul diplomatic față de Federația Rusă va fi depus după finalizarea anchetelor în curs. Termenul nu a fost precizat public. Ambasadorul Lipaev urmează să fie primit la MAE în perioada imediat următoare. Ceea ce se construiește acum nu e doar un răspuns la trei drone. E un dosar. Și un dosar se deschide atunci când incidentele nu mai par accidentale.