Trei drone intrate în spațiul aerian românesc în câteva zile, doborâte de F-16-uri ale Forțelor Aeriene Române. Traian Băsescu spune că România nu mai este în pace. Și că testul adevărat abia urmează.
Incidentele s-au înmulțit rapid. Trei drone au pătruns pe rând în spațiul aerian al României și au fost interceptate și doborâte de piloți militari români pe avioane F-16. Ambasadorul Rusiei a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe după al treilea incident, iar președintele Ilie Bolojan a condamnat ferm încălcările. Contextul e cel al războiului din Ucraina, unde dronele rusești de atac circulă noapte de noapte spre ținte civile și militare, iar traiectoriile lor devin tot mai imprevizibile.
Băsescu: România se află într-o situație de risc militar
Fostul președinte Traian Băsescu a formulat avertismentul cel mai direct de până acum. „Atât timp cât în spațiul tău aerian îți intră zilnic aeronave sau cum să le spunem la dronele astea, care pot fi purtătoare de explozibil, nu poți să spui că ești într-o situație de pace. Ești într-o situație de risc, de intervenție militară”, a declarat Băsescu, citat de Digi24.
Nu e o retorică improvizată. Băsescu a condus România în doi termeni prezidențiali, a gestionat integrarea în NATO și a urmărit îndeaproape transformarea doctrinei militare a alianței după 2008. Când spune că România a ieșit din zona de pace, nu face un calcul electoral — nu mai are unul de făcut. E o evaluare pe care, cu drept sau fără, o argumentează logic: o aeronavă care poate transporta explozibil și intră repetat în spațiul suveran al unui stat NATO nu e un incident izolat. E un mesaj.
Rusia testează, nu greșește. Asta schimbă tot
Detaliul care contează cu adevărat nu e că dronele au fost doborâte. E că au venit trei, pe rând. „Cred că testează capacitatea de ripostă, au testat-o tot timpul. E posibilă o escaladare. Au vrut să vadă dacă a fost o întâmplare sau dacă toți piloții sunt pregătiți să doboare drone. Au văzut astăzi că și al treilea pilot este pregătit”, a spus Băsescu.
Logica militară din spatele acestei interpretări e solidă. În doctrina rusă de război hibrid, sondarea apărării adverse e un pas standard înainte de escaladare. Se trimit stimuli controlați — drone izolate, incursiuni limitate — și se măsoară reacția: cât de repede răspund, cu ce, dacă răspund uniform sau cu variații. Trei drone doborâte înseamnă că România a răspuns de trei ori. Rusia știe acum că piloții sunt instruiți și că reacția e sistematică, nu accidentală. Băsescu o spune direct: „Nu poți face o conferință de presă pentru o dronă care se dărâmă cu praștia. Bine că am demonstrat că la una facem față. Urmează testul cu roiul.” Lupta cu roiuri de drone e o cu totul altă problemă — și una pentru care nicio armată europeană de mărime medie nu e complet pregătită astăzi.
Ce poate face România și când ar trebui să o facă
Fostul șef de stat a indicat două mecanisme concrete. Primul e Articolul 4 din Tratatul NATO, care permite oricărui stat membru să ceară consultări de urgență când consideră că securitatea sa e amenințată. România nu l-a invocat încă. Al doilea e Articolul 3, care obligă statele membre să își dezvolte propria capacitate de apărare. „Dacă lucrurile evoluează și ne depășesc, trebuie convocat NATO pe Articolul 4. Să facem ce ne cere Articolul 3, să fim pregătiți să ne apărăm. Cu ce avem, cu bâte, cu F-16, cu aliații care să facă poliție aeriană, cu francezii care sunt la Cincu, cu americanii… cu ce avem!”, a spus Băsescu.
Dacă ritmul incidentelor continuă, decizia de a convoca Articolul 4 nu va mai putea fi amânată la nesfârșit. Nu pentru că e o garanție militară directă — nu e —, ci pentru că semnalul politic contează în fața Moscovei. Întrebarea care rămâne, și care merită pusă acum, nu după: dacă trei drone au fost suficiente să testeze România, câte vor fi suficiente să o depășească?