„Numerarul și plățile digitale trebuie privite ca soluții complementare.” BNR transmite că băncile au trecut testele cibernetice fără probleme, dar recomandă totuși păstrarea acasă a unei sume rezonabile de lichidități. Precizarea vine după un avertisment european publicat pe 7 iulie 2026.
Recomandarea nu e un semnal de alarmă și nu înseamnă că trebuie să-ți retragi banii din bancă. E o lecție de bun-simț financiar pe care mulți au uitat-o odată cu generalizarea plăților cu telefonul. Întrebarea care rămâne: dacă băncile sunt sigure, de ce să ții bani acasă?
Testele cibernetice nu au găsit vulnerabilități grave în sistemul bancar
Cel mai recent exercițiu de testare la stres derulat de BNR nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative în rândul băncilor evaluate. Potrivit instituției, băncile sunt pregătite să activeze planurile de continuitate și procedurile de gestionare a crizelor în cazul unor incidente informatice. Din 2024, băncile sistemice participă regulat la exerciții avansate care simulează atacuri similare celor folosite de hackeri reali.
Monitorizarea permanentă include supravegherea instituțiilor de credit, analiza incidentelor raportate, inspecții la fața locului și teste periodice de reziliență, plus evaluări tematice privind utilizarea inteligenței artificiale. Pe 7 iulie 2026, Comitetul European pentru Risc Sistemic a publicat Avertismentul CERS/2026/3, care arată că modelele avansate de inteligență artificială pot crește viteza și complexitatea atacurilor informatice. BNR precizează că documentul are caracter preventiv și nu semnalează un incident iminent.
De ce recomandă BNR numerar acasă, chiar dacă sistemul funcționează
Un incident cibernetic de amploare, o pană de curent prelungită sau o întrerupere a infrastructurii electronice de plăți pot bloca accesul temporar la fondurile din conturi, chiar dacă banii sunt acolo, intacți. În acel interval, fără un minim de numerar, nu poți cumpăra alimente, nu poți acoperi o urgență. Nu e vorba să ții economiile departe de bancă, ci să ai la îndemână o rezervă pentru câteva zile.
BNR avertizează că depozitarea unor sume mari în afara sistemului bancar vine cu riscuri reale: furt, pierdere, distrugere. Raportul asupra stabilității financiare arată că, la finalul lui 2024, numerarul în circulație ajunsese la 120,3 miliarde de lei, cu un grad de disponibilitate de aproximativ 98%. Rețeaua de bancomate deservea circa 13,4 milioane de persoane, adică în jur de 71% din populația rezidentă cu vârsta de peste 15 ani. Rețeaua românească e comparabilă cu cea din Polonia și mai extinsă decât cea din Cehia, deși în mediul rural accesul rămâne limitat.
Depozitele sunt garantate, dar garanțiile au limite practice
Depozitele eligibile sunt acoperite prin schema de garantare până la echivalentul a 100.000 de euro per deponent, la fiecare instituție de credit. Banii din bancă nu dispar în caz de incident cibernetic. Problema e accesul temporar la ei, nu siguranța pe termen lung. Ca jurnalist care urmărește subiectele financiare de ani buni, cred că recomandarea BNR e una dintre puținele comunicări publice coerente pe tema rezilienței individuale: nu panică instituțională, ci recunoașterea unui risc real pe care statele occidentale îl discută deschis de cel puțin un deceniu.
BNR nu specifică o sumă exactă. „Rezonabil” rămâne la latitudinea fiecăruia, în funcție de cheltuielile zilnice. Următorul raport complet asupra stabilității financiare va fi publicat în a doua jumătate a lui 2026. Până atunci, merită să-ți pui o întrebare simplă: dacă mâine nu poți plăti cu cardul, pentru câte ore ești acoperit?