Comisia Europeană a finalizat evaluarea unei cereri de plată cruciale din Planul Național de Redresare și Reziliență și a avut o veste cu două tăișuri pentru o țară din blocul comunitar. Autoritățile au reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate, dar pierzi definitiv 458,7 milioane de euro din cauza reformelor care au fost întârziate, implementate incomplet sau executate defectuos. Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a subliniat că aceasta este una dintre cele mai dificile cereri de plată depuse până în prezent.
Cererea de plată numărul trei fusese transmisă în decembrie 2023, dar Bruxelles-ul a suspus ulterior o parte dintre fonduri după ce a constatat că mai multe reforme nu fuseseră respectate corespunzător. În perioada de remediere care a urmat, autoritățile au încercat să corecteze problemele și să furnizeze justificări suplimentare, însă evaluarea finală a Comisiei Europene a confirmat că patru jaloane importante rămâneau problematice. Ministrul a explicat că reformele incluse trebuiau deja îndeplinite corect la momentul depunerii dosarului, dar lacunele descoperite nu au putut fi remediate pe deplin.
Cea mai importantă victorie din cea de-a treia cerere de plată s-a înregistrat în dosarul pensiilor speciale. Dintre cei 231 de milioane de euro care fuseseră suspendați inițial, statul a recuperat 166 de milioane de euro, o reușită semnificativă în contextul evaluării destul de critice. Cu toate acestea, pierderile în alte sectoare au fost substanțiale și au anulat parțial acest câștig. Ministerul a subliniat că aceasta reprezintă singura victorie majoră din cea de-a treia cerere de plată, indicând presiunea semnificativă sub care se află procesul de implementare al planului de redresare.
Cele mai grave pierderi s-au înregistrat în zona companiilor de stat din energie și transporturi, unde Comisia Europeană a identificat probleme legate de transparență, profesionalism și conflicte de interese. În sectorul energetic, Bruxelles-ul a criticat dur procedurile de selecție și numirile în consiliile de administrație, constând criterii aplicate incorect și influențe politice evidente. Pentru acest jalon defectuos, România pierde 180 de milioane de euro, cea mai mare parte din fondurile suspendate. Situația companiilor de stat din transporturi este similară, cu probleme privind finalizarea procedurilor și respectarea standardelor europene în materie de guvernanță corporativă.
Numiri politice și lipsă de profesionalism în administrații publice
Ministrul investițiilor a făcut o critică explicită la adresa clasei politice, acuzând perpetuarea unui sistem de numiri bazate pe criterii politice în loc de criterii de competență. El a declarat că nu poți cere fonduri europene și, în același timp, să continui să numești oameni din rețelele de partid în conducerea companiilor de stat. Declarația a subliniat incompatibilitatea dintre obținerea de finanțare europeană și menținerea unei guvernanțe corupte, evidențiind contradicția fundamentală pe care o perpetuează clasa politică. Ministrul a reproșat faptul că se pretinde încrederea de la Bruxelles în timp ce se mimează doar o selecție pe criterii de profesionalism, fără a efectua schimbări reale în structurile administrative.
Planul Național de Redresare și Reziliență a fost conceput ca instrument de reformă structurală pentru țările membre ale Uniunii Europene, cu condiția respectării unor jaloane clare și a unor criterii de bună guvernanță. De la aprobarea sa, planul a generat numeroase controverse legate de implementarea inconsecventă a reformelor și de interferența politicii în deciziile administrative. Alte țări din regiune s-au confruntat cu probleme similare, dar severitatea sancțiunilor financiare variază în funcție de gradul de nerespectare a condiționalităților impuse de Bruxelles. România se situează printre țările care au pierdut sume semnificative din cauza lacunelor în implementarea reformelor.
Următorii pași pentru țara în cauză sunt critici. Comisia Europeană a indicat că vor fi necesare reforme substanțiale în modul de selecție și numire a membrilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Guvernul urmează să elaboreze un plan de acțiune pentru a aborda aceste deficiențe și a încerca recuperarea unor fonduri prin cererile de plată viitoare. Termenele pentru atingerea următoarelor jaloane din PNRR vor fi determinante în evaluarea capacității reale de reformă a instituțiilor statului.
