„Judecata pe fond poate să înceapă” — au susținut procurorii în fața completului Înaltei Curți de Casație și Justiție, miercuri, 5 august 2026, în dosarul în care Călin Georgescu este acuzat de tentativă de lovitură de stat.
Înalta Curte nu a dat un răspuns în aceeași zi. Magistrații au amânat pronunțarea pentru joi, 6 august, lăsând în suspans una dintre cele mai așteptate decizii judiciare din România ultimilor ani. Până atunci, întrebarea rămâne deschisă: va ajunge fostul candidat la președinție în fața unui complet de judecată sau dosarul se întoarce?
Cum s-a ajuns în fața ÎCCJ
Călin Georgescu, Horațiu Potra și ceilalți inculpați din dosar s-au prezentat miercuri la sediul ÎCCJ pentru judecarea contestației lor împotriva hotărârii Curții de Apel București. Acea hotărâre stabilise că judecata poate să înceapă — că rechizitoriul întocmit de procurori este suficient de solid pentru a trece în faza de fond. Contestația inculpaților urmărea tocmai blocarea acestui pas.
Procurorii au susținut că probele adunate justifică pe deplin trecerea în judecată. Acuzațiile sunt grave: tentativă de lovitură de stat și infracțiuni conexe, fapte cu pedepse care pot depăși zece ani de închisoare în legislația română. Horațiu Potra, liderul mercenarilor implicat în același dosar, se află deja în arest la domiciliu după o decizie anterioară — semn că magistrații au considerat că există suficient pericol social pentru a impune măsuri restrictive.
Jandarmi, autospeciale și garduri de fier în fața instanței
Miercuri, în fața ÎCCJ și pe străzile din jur, imaginea era neobișnuită chiar și pentru standardele unui dosar atât de mediatizat. Jandarmi în număr mare, autospeciale poziționate strategic, garduri de fier montate pe trotuar. Autoritățile nu au explicat public nivelul exact al amenințării percepute, dar prezența forțelor de ordine vorbea de la sine.
Diferența față de dosarele anterioare cu conotații politice este că acuzațiile vizează direct ordinea constituțională — nu corupție, nu evaziune, ci o tentativă de răsturnare a puterii de stat. Georgescu a negat constant acuzațiile, iar susținătorii săi au construit în jurul dosarului un narativ despre persecuție politică. Decizia de joi va fi interpretată în ambele chei, indiferent ce va spune instanța.
Ce decide ÎCCJ pe 6 august și de ce contează
Decizia din 6 august nu înseamnă condamnare sau achitare. Înseamnă ceva mai simplu, dar la fel de important: se decide dacă procesul începe sau nu. Dacă ÎCCJ respinge contestația inculpaților, dosarul intră în faza de judecată pe fond, unde procurorii și apărarea vor prezenta probe în contradictoriu. Procedura penală română permite mai multe căi de atac și fiecare etapă poate dura luni — chiar dacă instanța decide joi că judecata continuă, până la un verdict definitiv mai sunt ani, nu luni.
Miza deciziei de mâine este și simbolică. Un dosar de tentativă de lovitură de stat ajuns în faza de judecată este, prin el însuși, un eveniment fără precedent în România postcomunistă. Joi, 6 august, ÎCCJ pronunță — și răspunsul pe care îl va da spune deja ceva despre cât de solid consideră statul că este dosarul împotriva lui Călin Georgescu.