„Unde avem secții care nu au activitate, acele secții trebuie reduse ca număr de paturi, iar personalul trebuie dislocat către secțiile care au activitate.” Asta a spus Ilie Bolojan după ce un bebeluș a murit așteptând un loc la ATI, la Spitalul de Urgență pentru Copii Mării Chiuri.
Un nou-născut aflat în stare critică a decedat în ultimele zile după ce secția de terapie intensivă neonatală a rămas fără personal suficient. Opt angajate au plecat aproape simultan — șapte și-au dat demisia, una a părăsit secția din alte motive — reducând numărul paturilor disponibile cu cinci. Secția funcționează acum cu 22 de paturi, iar o asistentă are în grijă între patru și cinci pacienți, dintre care doi sau trei ventilați mecanic. Norma normală ar fi o asistentă la doi pacienți.
150 de nou-născuți morți în șase ani, așteptând un pat la ATI
Cifra care doare cel mai tare: în ultimii șase ani, 150 de nou-născuți au murit așteptând un loc la ATI în același spital. Nu e o statistică abstractă. E un copil la fiecare două săptămâni, în medie, mort înainte să apuce să primească îngrijire.
Posturile necesare au fost blocate administrativ până pe 23 iulie 2026. Abia atunci, printr-un memorandum aprobat de guvern, procedurile de angajare au fost reluate. Familia bebelușului decedat recent nu a apucat să vadă această decizie cu niciun folos practic. Conducerea spitalului avertizează că deblocarea posturilor nu înseamnă rezolvarea crizei — recrutarea personalului calificat pentru terapie intensivă neonatală durează, iar noii angajați trec obligatoriu printr-o perioadă de probă pentru evaluarea competențelor.
Există și un proiect pentru o secție nouă de terapie intensivă neonatală cu 24 de paturi, descrisă ca unică în Europa. Proiectul există pe hârtie. Fără personal calificat, rămâne acolo.
Reacțiile
Premierul interimar Ilie Bolojan a răspuns crizei prin formula redistribuirii: personalul din secțiile cu activitate redusă să fie mutat acolo unde e nevoie. Declarația e rezonabilă ca principiu de management sanitar, dar ignoră un detaliu esențial — o asistentă de medicină generală nu poate fi „dislocată” la terapie intensivă neonatală fără pregătire specializată serioasă. Nu e o problemă de voință, e o problemă de competență medicală specifică.
Nicio reacție publică nu a venit, până la publicarea acestui articol, din partea Ministerului Sănătății cu privire la un calendar concret de angajare sau la măsuri de urgență pentru acoperirea gărzilor în perioada imediat următoare. Lista roșie a spitalului — pacienții care așteaptă un pat la ATI — continuă să crească. Criza de la Mării Chiuri nu e singulară: secția de medicină internă a Spitalului Floreasca din București va fi închisă temporar începând cu 1 august, după ce un control al Direcției de Sănătate Publică a descoperit nereguli grave în folosirea spațiilor destinate pacienților.
Procedurile de angajare reluate, dar criza ATI rămâne acută până în toamnă
Procedurile de angajare reluate pe 23 iulie intră acum în etapa de publicare a posturilor, depunere de dosare și evaluare — un proces care, în mod normal, durează minimum două-trei luni în sistemul public românesc. Asta înseamnă că, în cel mai optimist scenariu, secția ATI de la Mării Chiuri ar putea funcționa la capacitate completă undeva în toamnă. Până atunci, asistentele rămase lucrează în condiții care, în orice sistem medical funcțional, ar fi calificate drept urgență instituțională.
Blocajul posturilor care a dus la această criză nu s-a întâmplat peste noapte. Posturile au stat înghețate, personalul a plecat treptat, iar semnalele de alarmă au existat cu mult înainte ca un bebeluș să moară. Întrebarea care rămâne fără răspuns nu e ce face guvernul acum. E de ce a trebuit să moară un copil ca să se miște ceva.