Un avion F-16 de vânătoare al Forțelor Aeriene Române a doborât, pe 24 iulie 2026, o dronă care intrase neautorizat în spațiul aerian al țării. Aeronava a căzut pe un câmp agricol între localitățile Padina și Pogoanele din județul Buzău, într-o zonă fără populație. Aceasta este prima dronă interceptată și doborâtă în spațiul aerian românesc de la izbucnirea războiului ruso-ucrainean, în februarie 2022.
Evenimentele au debutat în noaptea de 23 spre 24 iulie, când sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat mai multe drone la aproximativ 33 de kilometri nord de granița fluvială cu România, în jurul orei 00:10. Mesaje RO-Alert au fost transmise locuitorilor din județele Tulcea, Galați și Brăila. La scurt timp după miezul nopții, situația a escaladat, iar o țintă aeriană a intrat efectiv pe teritoriul românesc. Drona a fost doborâtă în jurul orei 11:07, deasupra unei zone agricole din județul Buzău. Potrivit autorităților, intervenția a fost posibilă și datorită altitudinii reduse la care zbura aparatul — pilotul a putut trage de la înălțime mai mare, de sus în jos. Echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Buzău s-au deplasat imediat la fața locului.
Drona Geran-2 și legătura cu atacul asupra blocului din Galați
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a declarat că pilotul a raportat vizual că aeronava interceptată era de tip Shahed, respectiv Geran-2. „Vizual, piloții ne-au raportat la momentul respectiv că este o amenințare de tip Shahed, respectiv Geran-2. Din experiența militară pot să vă spun că, nefiind o dronă de cercetare sau supraveghere, Gerbera, în mare majoritate a situațiilor acest tip de dronă a avut încărcătură explozivă la bord”, a spus generalul Vlad, precizând că detaliile tehnice complete vor fi comunicate după finalizarea analizelor.
Geran-2 este varianta rusească a dronei iraniene Shahed-136. Are o lungime de aproximativ 3,5 metri, o anvergură a aripilor de 2,5 metri, o greutate totală de aproximativ 200 de kilograme și poate zbura până la 2.500 de kilometri cu o viteză de până la 200 km/h. Același tip de dronă a lovit anterior un bloc de locuințe din Galați — un detaliu care explică în parte urgența măsurilor de protecție activate în noaptea de 23 iulie. Inițial au fost ridicate de la sol aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, aflate în misiune de Poliție Aeriană sub comandă NATO. Ulterior, avioanele F-16 românești au preluat intervenția și au efectuat interceptarea.
Context și precedente
Drona de tip Geran-2 este folosită frecvent în atacurile rusești asupra infrastructurii civile și militare ucrainene. Aparatul este conceput să zboare la altitudine joasă pentru a evita sistemele radar, ceea ce îl face dificil de detectat în fazele timpurii ale unui atac.
România, ca stat NATO cu frontieră directă la Dunăre cu Ucraina, a investit în ultimii ani în sisteme radar suplimentare și în capabilități antidronă, tocmai pentru a gestiona astfel de situații de proximitate cu zona de conflict.
Reacțiile oficiale după doborârea dronei din Buzău
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj în care a felicitat piloții și a subliniat necesitatea continuării investițiilor în apărarea aeriană. „Militarii români au doborât o dronă intrată neautorizat în spațiul aerian al României, astăzi în jurul orei 11:07, deasupra unei zone nelocuite din județul Buzău. Prin profesionalism, sânge rece și reacție rapidă, au neutralizat o amenințare reală”, a spus Miruță. Ministrul a reafirmat angajamentele României față de NATO și a susținut că fiecare investiție în apărare — sisteme radar, avioane, echipamente antidronă — reprezintă, concret, securitate pentru cetățeni.
Analiza tehnică a resturilor dronei doborâte urmează să confirme tipul exact al aparatului și dacă acesta transporta încărcătură explozivă. Echipele ISU Buzău au securizat zona de impact. Autoritățile nu au comunicat un termen pentru finalizarea expertizei, dar generalul Vlad a promis că rezultatele vor fi făcute publice. Incidentul rămâne un semnal că spațiul aerian românesc nu mai este, din punct de vedere practic, la distanță sigură față de traiectoriile dronelor rusești angajate în conflictul din Ucraina.