Vineri, 24 iulie 2026, la ora 11:02, un pilot român pe un F-16 din Baza 86 Aeriană de la Fetești a doborât o dronă care intrase în spațiul aerian al României. Drona a fost lovită deasupra zonei Padina, județul Buzău. Cinci județe din sud-estul țării — Tulcea, Brăila, Buzău, Ialomița și Călărași — au primit mesaje RO-Alert.
Totul a început dimineață. Sistemul radar al Ministerului Apărării a detectat ținta la ora 09:39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. Drona a pătruns în spațiul aerian românesc și a zburat pe traiectul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. La 09:48, două avioane Eurofighter Typhoon italiene de la Baza 57 Mihail Kogălniceanu au decolat în misiune de monitorizare. La 10:56, li s-au alăturat două F-16 românești. La 11:02, unul dintre ele a angajat ținta cu o rachetă și a doborât-o deasupra unei zone nelocuite. Aceasta e cronologia rece — dar cifrele ascund ceva mai important.
Dronă Geran-2 rusească, declarată țintă ostilă deasupra României
Ministerul Apărării a confirmat că indiciile arată că drona este o Geran-2, modelul rusesc folosit masiv în atacurile asupra Ucrainei. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, i-a felicitat pe piloți și a precizat: „Nu avem impedimente să tragem pe timp de pace nici în spațiul nostru aerian. Este suficient ca amenințarea să îndeplinească anumite condiții, adică să reprezinte un pericol.”
E o declarație care merită citită de două ori. România a angajat militar o țintă aeriană pe timp de pace, în interiorul granițelor sale. Nu e un exercițiu, nu e un scenariu ipotetic. S-a întâmplat vineri dimineață, iar noaptea precedentă mai fuseseră semnalate drone în apropierea graniței fluviale — deci incidentul nu a venit din senin. Există un tipar.
Cum a fost luată decizia de doborâre a dronei de către F-16 român
Comandantul operațiunii, Gheorghe Maxim, a explicat mecanismul: drona a fost identificată vizual, urmărită radar de la intrarea în spațiul aerian și declarată țintă ostilă imediat după ce a trecut granița. „Decizia de angajare a țintei a fost luată imediat după pătrunderea în spațiul aerian românesc”, a spus acesta. Angajarea nu s-a făcut oricum și oriunde — înainte de a trage, piloții au verificat că nu există populație sau infrastructură în zona de impact.
Comandantul a subliniat că siguranța oamenilor de la sol a contat mai mult decât viteza de reacție: „Pentru noi sunt mai importante siguranța populației și siguranța elementelor de infrastructură decât momentul în care doborâm o țintă.” Asta explică de ce drona a zburat aproape o oră și jumătate pe teritoriul României înainte să fie doborâtă. Nu a fost lipsă de reacție — a fost procedură. Acțiunea a fost coordonată în timp real cu Centrul de Operații Aeriene Combinat NATO de la Torrejon, Spania.
Ce urmează după doborârea dronei în județul Buzău
Echipe ale Ministerului Apărării și ale Jandarmeriei au izolat zona din jurul localității Padina și caută bucățile dronei doborâte. La operațiune participă un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne și unul al Apărării. Președintele Nicușor Dan a anunțat incidentul pe Facebook imediat după doborâre: „Am avut o dronă în spațiul aerian, ea a fost doborâtă în urmă cu câteva minute, în jurul orei 11:00, de către un pilot român.”
Analiza tehnică a rămășițelor urmează să confirme sau să infirme originea dronei. Dacă bucățile recuperate confirmă că e o Geran-2 rusească, România va trebui să decidă cum comunică oficial incidentul la nivel diplomatic — și aceea va fi cu adevărat partea dificilă. Un F-16 românesc a doborât vineri o dronă deasupra județului Buzău. Nu mai e doar exercițiu de aliați.