O investigație coordonată de DIICOT și Poliția Capitalei a dezgolit o schemă de fraudă cu tentacule în douăsprezece țări europene. Doi ani și jumătate. Două rețele organizate. Sute de site-uri. Și chipurile unor personalități române — Irina Loghin, Leon Dănăilă, Tudor Ciuhodaru, Florin Piersic — folosite fără consimțământ pentru a promova „tratamente miraculoase” care nu existau. Victimele erau oameni grav bolnavi, mulți cu cancer, gata să se apuce de orice le-ar fi adus o speranță. Cazurile de deces și complicații medicale grave au început să se înmulțească.
Ancheta a scos la lumină cum operatorii unui call center masiv urmau un scenariu precis, învățat până la oboseală. Întrebări standardizate. Răspunsuri preformatate. Replici menite să câștige încredere și să pregătească terenul pentru vânzare. Scopul era explicit: să-i convingă pe pacienți să renunțe la tratamentele prescrise de medici în favoarea suplimentelor promovate online. Dimensiunea financiară spune totul — anchetatorii estimează că în conturile grupărilor au intrat peste o sută douăzeci și cinci de milioane de euro în doar câțiva ani. Unele produse erau vândute cu până la treizeci și șase de euro bucata, deși nu aveau niciun efect terapeutic dovedit.
În teren, autoritățile au închis aproximativ două sute de site-uri folosite pentru promovare și au găsit la percheziții peste două sute cincizeci de mii de comprimate și flacoane. Medicul nefrolog Ionuț Nistor a avertizat că întreruperea tratamentelor reale poate avea consecințe fatale: accident vascular cerebral, eveniment cardiovascular major, sau abandarea monitorizării unui pacient oncologic. Pentru unii dintre bolnavi, impactul a fost ireversibil. Reacția Irinei Loghin, ale cărei imagini au fost trucate și folosite pe scară largă, a pus în evidență drama din spatele acestor escrocherii. Ea a vorbit despre oameni care au plătit noi sume groase pentru medicamente care și-au nenorocit familiile.
Mecanismul escrocheriei se baza pe exploatarea speranței și fricii. Pe internet, aceste produse fără eficacitate erau prezentate drept „vindecări rapide și naturale”, însoțite de mesaje care denigrau procedurile medicale reale și încurajau pacienții să nu mai creadă medicilor. Reclama era împinsă agresiv online, cu țintire precisă către persoane cu boli grave. Până acum, polițiștii au identificat aproximativ șaizeci de victime, dar estimările arată că numărul real al persoanelor înșelate ar putea ajunge la treizeci de mii. În dosarul instrumentat, patru persoane au fost arestate preventiv, iar alte șase sunt cercetate sub control judiciar.
Operatorii call center urmau scenarii care exploatau vulnerabilitatea bolnavilor
Operatorii call center-ului erau instruiți cu scenarii care exploatau vulnerabilitatea umană. Fiecare pas era calculat: cum să pui întrebări care să deschidă ușa pentru următoarea întrebare, cum să construiești o relație de încredere cu persoana din cealaltă parte a liniei, cum să o pregătești psihologic pentru acceptarea unui produs. Problema era că victimele nu erau oameni cu decizii financiare normale — erau oameni disperați, care și-ar fi vândut casa pentru o șansă de a supraviețui sau de a le salva pe familiile lor. Sistemul era optimizat pentru a-i viza exact pe aceia.
Autoritățile subliniază că deciziile terapeutice se iau exclusiv cu specialiștii, pe baza dovezilor medicale. Cetățenii au fost avertizați să nu renunțe la medicamentele prescrise de medici în favoarea suplimentelor promovate pe rețelele de socializare sau în reclame online. Ancheta continuă, iar mai multe persoane ar putea fi implicate pe măsură ce investigațiile avansează. Ancheta privind structurile și fluxurile financiare se extinde și în afara granițelor naționale.
