Pe 6 august 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis oficial începerea procesului pe fond în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de tentativă de lovitură de stat. Nu mai e vorba de dezbateri procedurale. E judecată pe fond, cu tot ce înseamnă asta.
Decizia vine după luni de tergiversări și contestații. Curtea de Apel București decisese deja trimiterea în judecată, dar cei doi inculpați au atacat hotărârea. ÎCCJ a închis această cale și a dat undă verde procesului. E primul dosar de acest gen din România postcomunistă în care doi oameni ajung să fie judecați efectiv pentru tentativă de răsturnare a ordinii constituționale.
Ce s-a întâmplat pe 8 decembrie 2024, conform procurorilor
Potrivit rechizitoriului, pe 8 decembrie 2024 — ziua în care era programat al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ulterior anulate — Georgescu și Potra ar fi pus la cale o mișcare de destabilizare violentă în București. Planul ar fi presupus un protest care să degenereze în haos. Pregătirile au inclus o întâlnire la o fermă de cai din Ciolpani, de unde mai mulți mercenari au pornit din Mediaș spre Capitală. Autoritățile i-au oprit înainte să ajungă, găsind în mașini arme despre care procurorii susțin că urmau să fie folosite în stradă.
Călin Georgescu era, în toamna lui 2024, candidatul care surprinsese tot sistemul politic după primul tur al alegerilor prezidențiale. Horațiu Potra era cunoscut public ca lider al unei grupări de mercenari cu activitate în zone de conflict. Că cei doi s-au aflat în același loc, cu câteva ore înainte de un moment electoral crucial, nu e o coincidență pe care procurorii o tratează ca atare.
De ce contează calificarea juridică: tentativă de lovitură de stat
Nu e vorba de o acuzație vagă de tulburare a ordinii publice. Procurorii califică faptele drept tentativă de lovitură de stat — una dintre cele mai grave infracțiuni din Codul Penal român, pedepsită cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau detențiune pe viață, în funcție de circumstanțe. Simpla acuzație spune multe despre gravitatea cu care statul tratează ce s-a întâmplat în acea zi.
Contestația depusă de Georgescu și Potra împotriva deciziei Curții de Apel București a picat. Asta nu înseamnă că sunt vinovați — prezumția de nevinovăție funcționează pe toată durata procesului. Înseamnă că nu mai există niciun obstacol procedural între acuzații și judecată. Procesul pe fond e o altă realitate față de faza camerei preliminare: probele se administrează, martorii sunt audiați, apărarea pune întrebări, acuzarea trebuie să demonstreze dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele s-au produs exact cum le descrie rechizitoriul.
Ce urmează în procesul Georgescu și Potra la ÎCCJ
Procesul pe fond la ÎCCJ înseamnă că dosarul intră în etapa cea mai consistentă. Vor urma termene de judecată, administrarea probelor, audierea martorilor și a experților. Durata unui astfel de proces, la nivel de instanță supremă, poate depăși doi ani — uneori mai mult, în funcție de complexitatea probatoriului și de numărul de martori.
Pentru România, procesul pune pe masa publică o întrebare la care nu am avut niciodată un răspuns oficial și definitiv: ce s-a întâmplat cu adevărat pe 8 decembrie 2024? Răspunsul nu-l dă presa, nu-l dau politicienii și nu-l dau rețelele sociale. Îl dă instanța, cu sentință. Iar sentința, oricând va veni, va fi probabil una dintre cele mai comentate decizii judiciare din istoria recentă a acestei țări.