Germania va participa pentru prima dată la exerciții militare nucleare alături de Franța. Cancelarul Friedrich Merz a confirmat acordul vineri, după discuții cu Emmanuel Macron la o bază aeriană de lângă Köln. Miza e uriașă — și nu doar pentru Moscova.
Întâlnirea de vineri dintre cele două guverne n-a fost una obișnuită. Cabinetele complete ale Germaniei și Franței s-au reunit la un castel din apropierea orașului Köln — același loc unde Charles de Gaulle și Konrad Adenauer au pus bazele prieteniei franco-germane în 1962. Simbolismul e deliberat.
Exercițiile nucleare comune, primul gest concret
Anunțul cel mai important vine de la cancelarul Merz: trupele germane vor participa, până la sfârșitul acestui an, la un exercițiu militar nuclear condus de Franța. Detaliul care schimbă tot: Germania nu deține arme nucleare proprii — singurele puteri nucleare din Europa de Vest sunt Franța și Marea Britanie. Participarea Berlinului la aceste exerciții nu înseamnă că Germania capătă acces la arme atomice, ci că se integrează în mecanismul de descurajare nucleară european, sub conducere franceză.
Merz a ținut să clarifice limitele: „Acest lucru este complementar participării și descurajării noastre nucleare în cadrul NATO, pe care le menținem în continuare.” Franța păstrează controlul strict asupra deciziilor nucleare — Germania participă, dar nu decide. Macron a confirmat că Germania este una dintre cele opt țări care au acceptat să se alăture proiectului de descurajare nucleară pe care Paris îl coordonează. E un pas mare față de deceniile în care Germania s-a ferit de orice asociere cu arsenalul nuclear, inclusiv cel al aliaților.
Proiectul FCAS, reluat după eșec
Există și o rană recentă care trebuia pansată. Proiectul FCAS — Future Combat Air System, avionul de vânătoare al viitorului pe care Germania și Franța îl dezvoltau împreună — s-a prăbușit luna trecută din cauza unui conflict între Airbus și compania franceză Dassault. Un proiect de zeci de miliarde de euro, oprit brusc de o dispută între doi giganți ai industriei de apărare.
Merz a anunțat că cele două țări vor continua să dezvolte soluția cloud din cadrul FCAS — o componentă tehnologică esențială care fusese înghețată odată cu colapsul proiectului principal. Nu e o relansare completă, dar e un semnal că nici Germania, nici Franța nu vor să lase totul baltă. Macron are și un motiv personal de urgență: alegerile prezidențiale franceze vin în primăvara lui 2027, iar Marine Le Pen, favorită în sondaje, are o viziune radical diferită față de parteneriatul european de apărare. Dacă Le Pen ajunge la Elysée, prioritățile Franței se pot reorienta brusc.
Ce înseamnă asta, de fapt, pentru Europa
Acordul franco-german vine pe un fundal de nesiguranță dublă: amenințarea rusă continuă, la care se adaugă dezangajarea crescândă a SUA sub administrația Trump față de apărarea europeană. Europa nu mai poate conta că umbrela americană va fi mereu deschisă. Răspunsul pe care Paris și Berlin îl construiesc acum e o descurajare proprie, coordonată european, cu Franța ca nucleu nuclear și Germania ca forță convențională și financiară.
Exercițiile nucleare comune urmează să aibă loc până la finele lui 2026. Merz a transmis un mesaj clar și pentru electoratul francez: „Mâna Germaniei rămâne întinsă către Franța”, indiferent de rezultatul alegerilor de la Paris. Europa construiește, pas cu pas, o arhitectură de securitate pe care nimeni n-ar fi pariat că o vede înainte de 2030. Întrebarea nu mai e dacă se poate — ci dacă mai e timp.