Cel puțin două săptămâni de negocieri în plus, o formă finală abia pe la mijlocul lui august și un Parlament care nu va vota nimic prea curând. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a recunoscut miercuri dimineață că legea salarizării nu este pregătită să intre în dezbatere parlamentară. Blocajul vine din două sectoare: sănătate și educație.
Declarația a venit în direct la Digi24, iar ministrul nu a ocolit problema. „Nu există un consens că proiectul ar putea să treacă în Parlament”, a spus Pîslaru, menționând tensiunile sociale din sistem, dar și o „campanie majoră de dezinformare” pe care o acuză că alimentează îngrijorările angajaților din aceste domenii.
Cine oprește, de fapt, legea salarizării
Situația nu e simplă. Sindicatele din sănătate și educație nu au acceptat forma actuală a proiectului, iar fără un dialog finalizat cu ele, Guvernul nu riscă un vot în Parlament. Pîslaru a spus clar: „Ne propunem să mai stăm două săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea îmbunătățiri semnificative și inclusiv o îmbunătățire a dialogului cu sindicatele, să putem ajunge la o formă pe care să o susținem.”
Tensiunile nu sunt noi. Greva din spitale a scos la suprafață frustrări acumulate de ani: gărzi prost plătite, salarii de bază mici mascate de sporuri uriașe, inechități între specialități și între județe. O lege a salarizării ar trebui să rezolve tocmai asta — dar când umbli la structura veniturilor, orice scădere a unui spor, chiar dacă salariul de bază crește, e percepută ca pierdere. Ăsta e miezul conflictului.
Ce se schimbă concret pentru angajații din sănătate
Ministrul a dat câteva detalii despre ce prevede proiectul. Pentru două treimi din angajații din sănătate, veniturile salariale cresc din componenta de salariu de bază, iar sporurile ajung până la 50% din acesta. Gărzile și turele vor fi plătite ca procent din salariu — o noutate față de sistemul actual.
Acum continuă discuțiile despre cum vor fi remunerate turele din sâmbătă, duminică și sărbătorile legale. Pîslaru a dat asigurări: „O persoană care face același număr de gărzi va continua să câștige aceeași sumă.” Afirmația merită urmărită cu atenție — „același număr de gărzi” înseamnă același venit total, dar structura pe care cad banii se schimbă, iar asta contează pentru calcule precum concediile medicale sau pensiile, care se raportează la salariul de bază, nu la total.
Nimeni nu va câștiga mai puțin — sau așa spune legea
Cel mai vehiculat motiv de îngrijorare în rândul bugetarilor e simplu: „mi se taie salariul.” Pîslaru a negat categoric: „Prin mecanismul de protecție a veniturilor în plată, niciun venit în plată al cuiva din sectorul de sănătate sau din sectorul public nu poate să scadă.” Concret, dacă salariul calculat după noua grilă ar ieși mai mic decât cel actual, diferența se acoperă automat prin sume compensatorii incluse în corpul legii.
Mecanismul există și în legi anterioare de salarizare — inclusiv în cea din 2018 — și a funcționat ca plasă de siguranță cel puțin în primii ani de aplicare. Problema e că astfel de compensații nu cresc odată cu inflația și nu se iau în calcul la grade sau promovări. Poți rămâne ani de zile cu același venit nominal, în timp ce colegii angajați după tine cresc pe grilă. Nu e o scădere directă, dar efectul în timp se simte. Termenul de urmărit rămâne mijlocul lui august: atunci se va vedea dacă cele două săptămâni de negocieri au produs ceva real sau doar au câștigat timp.