„Eliminarea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, reluarea indexării punctului de pensie din 1 ianuarie 2027 și acordarea unor sume compensatorii pentru 2,8 milioane de pensionari cu venituri mici.” Ministrul Muncii, Florin Manole, duminică, la România TV.
Anunțul vine după doi ani în care pensionarii români au suportat o dublă lovitură: punctul de pensie înghețat și obligația de a plăti CASS dacă venitul lunar depășea 3.000 de lei. Acum, Guvernul promite că cel puțin una dintre aceste poveri dispare — și că cealaltă se rezolvă din 2027. Întrebarea care rămâne în aer: în ce ordine și cu ce garanții?
Contextul din care vine declarația contează enorm. Prin legea pensiilor adoptată în 2023, punctul de pensie urma să fie indexat anual cu rata inflației și 50% din creșterea salariului mediu brut. Această prevedere a fost suspendată pentru 2025 și 2026, ca parte din pachetul de austeritate menit să reducă deficitul bugetar uriaș cu care România s-a ales după o perioadă de cheltuieli publice fără acoperire. Pensionarii au înțeles, pe propria piele, ce înseamnă să fii ultimul în lista priorităților bugetare.
Pachetul anunțat de Manole are un cost total de aproximativ 2,3 miliarde de lei. Nu e o sumă mică, mai ales că discuția despre deficit nu s-a încheiat. Dar cifrele nu mint: 2,8 milioane de pensionari cu venituri mici urmează să primească sume compensatorii — un mecanism de protecție socială pentru cei care nu beneficiază de indexare sau de eliminarea CASS, fiindcă oricum nu ating pragul de 3.000 de lei.
Eliminarea CASS la pensii peste 3.000 de lei — o corecție necesară
Că pensionarii care primesc mai mult de 3.000 de lei lunar trebuia să achite contribuția la sănătate a fost, de la bun început, o soluție de criză prezentată drept reformă. Logica fiscală există — toată lumea contribuie la sistemul de sănătate — dar aplicarea ei asupra pensionarilor a generat un efect pervers: cei cu pensii modeste, între 3.000 și 4.000 de lei, au simțit reducerea cel mai acut, fiindcă CASS a ros proporțional mai mult din venitul lor disponibil decât din al celor cu pensii mari.
Eliminarea acestei contribuții înseamnă, concret, că un pensionar cu 3.500 de lei lunar va câștiga înapoi câteva sute de lei pe lună. Nu e o avere, dar după doi ani de îngheț, diferența contează. Iar pentru sistemul de pensii în ansamblu, semnalul e mai important decât suma: statul recunoaște că a supraîncărcat o categorie vulnerabilă în perioadă de criză și încearcă să corecteze.
Reluarea indexării din 2027 — promisiune sau angajament?
Reluarea indexării punctului de pensie de la 1 ianuarie 2027 e vestea cu adevărat importantă pe termen lung. Manole vorbește despre o creștere de aproximativ 12% — calculată pe baza inflației și a evoluției salariului mediu brut din 2025 și 2026 combinate. Dacă cifrele se confirmă și mecanismul legal e respectat, pensionarii ar putea recupera o parte din puterea de cumpărare pierdută în cei doi ani de îngheț.
Aici intervine partea importantă: promisiunile privind pensiile au un istoric complicat în România. Legea pensiilor din 2023 a fost modificată înainte să producă efecte depline. Suspendarea indexării pentru 2025-2026 a venit tot printr-o decizie guvernamentală. Nimic nu garantează că o altă conjunctură bugetară nu va amâna din nou ceea ce acum se anunță ca sigur pentru 2027.
Ce urmează și de ce contează răspunsul
Pachetul social anunțat de Manole trebuie să parcurgă procedura legislativă și să fie inclus în bugetul de stat pe 2026 sau în rectificarea bugetară. Până atunci, e un angajament politic, nu un drept câștigat. Pensionarii care au trăit prin suspendarea indexării știu deja că între anunț și lege pot trece luni bune — și că uneori legea nu mai vine deloc.
Data-cheie e 1 ianuarie 2027. Dacă indexarea intră în vigoare atunci, cu cei 12% anunțați, și dacă CASS dispare în cursul anului 2026, România va fi corectat o nedreptate fiscală reală față de 2,8 milioane de oameni. Dacă nu — și dacă deficitul bugetar rămâne o problemă —, vor fi alții care vor explica de ce nu s-a putut. Pensionarii, între timp, vor număra lunile.