De la 1 iulie 2026, Bulgaria a majorat toate pensiile cu 7,8%. Punct. O formulă automată combină inflația cu evoluția salariilor, și gata — nu mai e nevoie de negocieri politice anuale. Pensionarii români? Stau de doi ani cu indexarea blocată. Fără dată clară. Fără răspuns.
Majorarea bulgărească se bazează pe „regula elvețiană”, un mecanism transparent adoptat inițial în Elveția în anii ’70 și preluat ulterior de mai multe state europene, inclusiv Germania și Austria, exact pentru a scoate pensiile din zona negocierilor politice anuale — una peste alta, pentru a le face previsibile. Creșterea se aplică tuturor: pensii pentru limită de vârstă, pensii de invaliditate, pensii de urmaș și suplimentele acordate văduvelor și văduvilor. Nimeni exclus. Ca efect direct, pensia minimă bulgărească urcă de la aproximativ 322 de euro la 347 de euro. În lei? Aproape 1.750.
Pensia medie bulgărească trece un prag. De la 543 de euro ajunge acum la 585 de euro — aproape 2.930 de lei (și de fapt, depășește pensia medie din România cu aproximativ 100 de lei). Diferența nu-i mare în cifre absolute. Ca direcție? Vecinii din sud cresc, noi stăm pe loc.
Precedente și context legal: cum arată indexarea pe hârtie față de realitate
Bulgaria a aplicat „regula elvețiană” consecvent în ultimii ani, inclusiv când presiunea bugetară era mare — creșterile au fost de 10,5% în 2023 și de 8,9% în 2024. Trei ani consecutivi, pensionarii bulgari au acumulat majorări reale semnificative. România? De facto suspendat mecanismul prevăzut în Legea nr. 360/2023 — legea pensiilor în vigoare — care stabilește că valoarea punctului de referință se actualizează anual în funcție de rata inflației și de creșterea câștigului salarial mediu brut. Legea există. Formula există. Doar că aplicarea a fost amânată de două ori consecutiv prin decizii bugetare, fără să se modifice nimic în normativ.
Ce a pierdut concret un pensionar român în doi ani
Majorările neacordate în România ar fi însumat aproximativ 19% cumulat. Punctul de referință — baza de calcul a pensiei — ar fi trebuit să crească de la 81 de lei la 98 de lei. Nu a crescut. Diferența nu a fost compensată ulterior. Nici măcar parțial. Traducerea în bani e clară: un pensionar român a pierdut în medie aproximativ 600 de lei — în jur de 120 de euro — în cei doi ani fără indexare. Bulgaria aplică acum un plus de 42 de euro pe lună la pensia medie. Decalajul nu vine dintr-o diferență de bogăție între cele două țări, ci dintr-o diferență de disciplină în aplicarea propriilor legi.
Pensii minime: 1.750 de lei în Bulgaria față de 1.281 de lei în România
Și mai revelator este raportul dintre pensiile minime. După majorarea din iulie 2026, pensia minimă bulgărească pentru limită de vârstă ajunge la aproape 1.750 de lei. România? Indemnizația socială minimă pentru pensionari — ceea ce primesc cei cu pensie mică sau fără stagiu complet — este de 1.281 de lei. Aceasta o încasează aproximativ 900.000 de persoane. O populație vulnerabilă. Pentru care diferența de 470 de lei pe lună nu este un detaliu statistic. E o chestiune de trai zilnic.
Reacțiile din România: sindicatele cer, guvernul amână
La fiecare anunț de genul ăsta, federațiile sindicale și organizațiile pensionarilor din România transmit comunicate prin care cer Ministerului Muncii și Casei Naționale de Pensii Publice un calendar concret de recuperare a indexărilor suspendate. Răspunsul? De regulă se limitează la invocarea constrângerilor bugetare și la angajamente generale privind sustenabilitatea sistemului de pensii. Niciun reprezentant guvernamental nu a asumat public până acum o dată fermă pentru reluarea indexării. Sau un mecanism de compensare parțială a pierderilor acumulate.
Decizia bulgărească are și un efect în cascadă: o serie de alte beneficii sociale calculate în funcție de pensia socială vor crește automat, fără o nouă decizie guvernamentală (doar că la noi, sistemul nu funcționează așa). Bulgaria intră în toamnă cu pensii care se actualizează singure. România nu.
Ce urmează
Calendarul din România rămâne neclar. Fără dată oficială. Fără angajament public privind recuperarea celor 19% neacordate. Ministerul Muncii urmează să prezinte în toamnă o analiză a impactului bugetar al aplicării formulei legale, dar fără o decizie politică fermă, analiza riscă să rămână un document intern. Între timp, Bulgaria intră în toamnă cu pensii mai mari, un mecanism funcțional și un precedent care va face comparația din 2027 și mai incomodă. Întrebarea pe care pensionarii români o vor pune din ce în ce mai tare nu este dacă indexarea va fi aplicată, ci câte luni sau ani de pierderi vor rămâne definitiv nerecuperate.