Doi ani fără indexare, o pierdere estimată la 600 de lei din puterea de cumpărare și un punct de referință înghețat la 81 de lei. Asta e situația reală a pensionarilor români acum, înainte ca cineva să vorbească despre 2027.
Scenariile vehiculate pentru ianuarie 2027 indică o posibilă indexare a pensiilor cu 12%. Nu e o decizie luată, nu e o lege promulgată — e un număr care circulă în calcule și în negocieri politice. Diferența față de promisiunile anterioare? De data asta există și o mișcare în buget care susține discuția.
Ce a spus BNR și de ce contează mai mult decât anunțul oficial
Ministrul de finanțe Alexandru Nazare a anunțat că deficitul bugetar a scăzut cu 32 de miliarde de lei în 2026 față de anul anterior. E un semnal pozitiv, dar nu înseamnă automat că banii există pentru o indexare de amploare. Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a spus-o direct: „Vor fi bani, dar nu trebuie creșteri de 40%, cum a fost ultima dată. Sunt clar bani împrumutați și nu este normal să finanțezi cheltuieli permanente din venituri temporare.”
Adică: pensiile se plătesc parțial din împrumuturi. Asta nu e o acuzație — e o realitate bugetară pe care decidenții o administrează de ani de zile și pe care orice discuție despre indexarea pensiilor trebuie să o ia în calcul. Punctul de referință a rămas înghețat la 81 de lei, deși legea prevedea o creștere graduală — la 91 de lei în 2025 și la 98 de lei în 2026. Precedentul suspendării există.
Ce înseamnă 12% în lei reali, pentru fiecare tip de pensie
Calculele sunt simple și merită spuse clar. O pensie de 1.281 de lei ar crește cu 165 de lei, ajungând la 1.446 de lei. O pensie de 2.000 de lei ar câștiga 240 de lei. La 3.000 de lei, majorarea ar fi de 360 de lei, iar la 4.000 de lei — 480 de lei în plus pe lună. Sunt sume care contează: pentru cineva care trăiește cu 1.300 de lei, 165 de lei în plus înseamnă factura la gaz sau medicamentele dintr-o lună.
Problema e că această indexare a pensiilor cu 12% ar costa aproximativ 12 miliarde de lei suplimentar față de bugetul actual de circa 158,7 miliarde de lei. Estimările pentru 2027 urcă la aproximativ 170 de miliarde, iar pentru 2028 la 180 de miliarde. Traiectoria e în creștere, ceea ce e bine, dar spațiul real depinde de cât de repede scade deficitul și de câte alte presiuni există pe buget.
Scenariul sub 10% și ce se decide în lunile următoare
Surse politice sugerează că indexarea pensiilor ar putea deveni o condiție de susținere a viitorului guvern. Asta înseamnă că decizia finală nu e doar economică — e și politică. Și explicit pe masă se află și scenariul unei indexări sub 10%, în cazul în care spațiul bugetar nu permite aplicarea integrală a procentului de 12%.
Decizia privind procentul real va depinde de execuția bugetară din a doua jumătate a lui 2026 și de negocierile politice pentru formarea guvernului după alegerile din toamnă. Dacă deficitul continuă să scadă în ritmul anunțat, argumentul pentru 12% devine mai solid. Cel mai onest lucru pe care îl poate face cineva care urmărește acest subiect e să ignore anunțurile și să urmărească execuția bugetară lunară — publicată de Ministerul de Finanțe — care va arăta dacă traiectoria ține sau nu. Douăsprezece procente sunt un număr bun. Problema e că același sistem care a înghețat indexarea doi ani la rând e cel care promite acum că o aplică integral.