PSD depune în Senat un proiect de lege care interzice închiderea oricărei centrale electrice pe cărbune înainte ca o capacitate de înlocuire să fie pusă în funcțiune. Sorin Grindeanu i-a cerut public premierului demis Ilie Bolojan să meargă urgent la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august impus de Comisia Europeană.
România se află sub presiune din două direcții simultan. Pe de o parte, angajamentele asumate față de Uniunea Europeană pentru ieșirea din cărbune până la finalul lunii august. Pe de altă parte, o criză energetică internă care face orice oprire precipitată a centralelor un risc real la adresa securității sistemului național. Tocmai această tensiune o exploatează PSD prin inițiativa legislativă anunțată marți.
Ce prevede legea anunțată de Grindeanu și ce termen are
Concret, Grindeanu a solicitat convocarea de urgență a Biroului permanent al Senatului, pentru ca proiectul să fie introdus pe agenda sesiunii extraordinare. Liderul social-democrat a declarat că se așteaptă la vot unanim: „Mi s-ar părea absurd ca proiectul prin care cerem ca închiderea de capacități să fie urmată de deschiderea de capacități să nu fie de bun simț.” Un termen propus: proiectul să treacă de Senat în cursul acestei săptămâni.
Miza nu e doar politică, ci una de sistem. România nu are, în acest moment, capacități alternative gata să preia sarcina centralelor pe cărbune care ar trebui oprite. Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă sunt încă în faza de finanțare și proiectare. Parcurile eoliene și fotovoltaice nu acoperă consumul de bază în orele de vârf sau pe timp de iarnă. Orice oprire neacoperită înseamnă import scump sau risc de deficit în rețea.
Atacul la Strategia de biodiversitate și conexiunea cu PNRR
Grindeanu a atacat și Strategia pentru conservarea biodiversității, pe care Ministerul Mediului a lansat-o recent și care, susține el, ar putea bloca proiecte energetice și de infrastructură. Liderul PSD a acuzat că documentul a fost redactat cu participarea unor ONG-uri de mediu care ar fi primit bani publici în trecut pentru consultanță în protecția păsărilor. A invocat și cazul amenajării brațului Bala al Dunării, blocat ani de zile prin contestații.
Grindeanu a legat direct strategia de biodiversitate de soarta centralei de la Cernavodă, sugerând că noile restricții de mediu ar putea pune în pericol și proiectele nucleare. Detaliul care schimbă tot: dacă strategia e condiție de jaloane PNRR, iar PNRR aduce finanțare pentru energie, atunci orice blocare juridică a strategiei înseamnă, în cascadă, bani întârziați și proiecte amânate.
Ce se întâmplă dacă negocierea cu Bruxelles-ul eșuează
Din punct de vedere procedural, proiectul PSD trebuie să parcurgă comisiile de specialitate ale Senatului, să fie votat în plen, apoi să ajungă la Camera Deputaților. Chiar și cu sesiune extraordinară convocată, ritmul e strâns față de termenul de 31 august. Negocierea cu Bruxelles-ul pe care o cere Grindeanu e o pistă separată, la nivel executiv, nu legislativ, ceea ce înseamnă că premierul demis Bolojan ar trebui să acționeze indiferent de ce votează Parlamentul.
Comisia Europeană va accepta greu să renegocieze un termen asumat în scris, în plină dezbatere despre credibilitatea statelor membre față de angajamentele climatice. Dacă legea nu trece, dacă negocierea nu are loc și dacă centralele sunt totuși oprite fără înlocuire, scumpiri bruște de energie sau întreruperi în alimentare sunt scenarii pe care sistemul le-a mai trăit. Cei care vor plăti diferența nu vor fi parlamentarii care au votat sau nu au votat legea.