Trei persoane apropiate de Vladimir Putin au confirmat pentru Reuters că liderul rus nu negociază retragerea din Ucraina, ci intenționează escaladarea conflictului în lunile următoare. Dezvăluirile vin într-un moment când președintele SUA Donald Trump sugera că pacea e mai aproape decât pare, creând o discrepanță uluitoare cu realitatea din Moscova.
Potrivit acestor surse, Putin a mustrat recent un grup de consilieri care au sugerat unui compromis bazat pe armistițiu pe linia frontului actual. Refuzul este categoric: liderul rus e decis să cucerească tot Donbasul prin forță militară, indiferent de pierderile rusești din acest an, când avansurile s-au încetinit semnificativ. Unul dintre informatori, care se întâlnește periodic cu președintele, a descris probabilitatea escaladării ca fiind „mare” în perioada imediat următoare.
Ceea ce schimbă totul: serviciile de informații ale Ucrainei raportează că Putin se pregătește pentru „noi pași în război”, nu pentru pace. Și aici România intră în ecuație direct. Experții militari ruși discută tot mai deschis despre posibilitatea atacării țintelor europene, inclusiv bazelor NATO din țările baltice.
Un oficial rus anterior din Ministerul Apărării, Andrei Ilnițki, a publicat pe 29 iunie în Kommersant un scenariu-șablon al escaladării: mai întâi distrugerea a 30 de situri industriale majore din Ucraina — oțelării, porturi —, apoi atacuri asupra bazelor NATO din state baltice și România, și în final ținte în UE care produc drone și rachete pentru Ucraina. România nu apare întâmplător în această planificare. Țara găzduiește importante baze NATO și se află la granița directă cu Ucraina, ceea ce o face o țintă convenabilă pentru operații de testare a reacției alianței.
Ce înseamnă un atac asupra bazelor NATO din România
Sub aspect juridic, Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac asupra unei țări membre e considerat atac asupra tuturor. Teoretic, România ar putea invoca această clauză și solicita sprijin militar imediat. Problema: ce se întâmplă dacă unii membri NATO sunt reticenți la escaladare? Rusia speră exact asta — că se vor crea dezacorduri în privința magnitudinii răspunsului, ceea ce o slăbește pe alianță. Rusia a dovedit deja că poate efectua atacuri cu drone asupra spațiului aerian român, fără a declara deschis război NATO, pur și simplu pentru a semăna tensiuni și pentru a pune la încercare unitatea alianței în răspuns.
Jack Watling, analist la Royal United Services Institute din Londra, explică strategia: Rusia nu ar viza un conflict total cu NATO, dar ar putea folosi atacuri izolate pentru a crea fisuri în alianță, pentru a vedea cum reacționează și cine nu e de acord cu răspunsul. Pentru Putin, există și o dimensiune internă: tensionarea relațiilor cu NATO îi oferă o justificare politică în fața cetățenilor pentru reluarea recrutării militare obligatorii în Rusia, o măsură nepopulară dar necesară pentru a compensa pierderile enorme din Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a evitat să confirme sau să nege articolul lui Ilnițki. România nu are încă o strategie publică de răspuns la aceste amenințări. Ministerul Apărării a confirmat că țara e pregătită să-și apere spațiul aerian și teritoriul, dar echipamentul NATO din țară, deși modern, ar putea fi insuficient în fața unei escaladări rapide. Perioada următoare va fi critică. Dacă Putin decide într-adevăr escaladarea, ea va veni probabil în vară — când vremea e favorabilă operațiilor, iar atenția internațională e mai risipit.