Ionel Dancă, analist și consultant politic, fost deputat, ministru, Șef al Cancelariei Prim-ministrului și Purtător de cuvânt al Guvernului, consideră că este necesară o dezbatere publică amplă privind normele prudențiale la care sunt supuși cei șapte administratori ai fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II). O astfel de dezbatere ar trebui să ia în calcul inclusiv diversificarea investițiilor în funcție de vârsta participantului, astfel încât contribuțiile să poată fi plasate și în active cu grad mai ridicat de risc, dar cu randamente superioare.
Analiză detaliată a randamentelor fondurilor de pensii private obligatorii
Fondurile de pensii private obligatorii din Pilonul II au obținut în anul 2025 un randament mediu de 19,2%, cel mai bun rezultat anual din istoria de 18 ani a sistemului de pensii private din România, conform datelor calculate de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România. Acest randament record ridică întrebări privind sursele acestor câștiguri, structura plasamentelor administratorilor de pensii private care au generat cele mai mari profituri pentru Pilonul II și Pilonul III, dar și nivelul randamentelor reale anuale, ajustate cu inflația.
O altă întrebare importantă este dacă o politică de investiții diferită ar fi putut genera câștiguri chiar mai mari pentru fondurile de pensii private decât nivelurile record din 2025. Rata de creștere și valoarea activelor nete confirmă evoluția pozitivă a fondurilor de pensii administrate privat din România.
Valoarea activelor nete administrate de fondurile de pensii a ajuns la un maxim istoric de 201,6 miliarde lei (echivalentul a 39,5 miliarde euro) în 2025, în creștere cu 34% față de sfârșitul anului 2024, potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Din aceste active nete, mai bine de o treime reprezintă câștigul net obținut din investițiile realizate de administratorii fondurilor de pensii private: 75,4 miliarde lei (14,8 miliarde euro) în plus față de contribuțiile primite în administrare.
Importanța Pilonului II pentru economiile românilor
Banii din Pilonul II reprezintă al doilea cel mai valoros activ financiar al populației, după depozitele bancare, precum și singura sursă de economisire pe termen lung pentru români, potrivit datelor Băncii Naționale a României. Sumele acumulate în Pilonul II au ajuns la finele anului 2025 la 10,5% din Produsul Intern Brut al țării, ceea ce evidențiază importanța strategică a acestui sistem pentru stabilitatea financiară a populației pe termen lung.
Impactul Bursei de Valori București asupra randamentelor
Rezultatele record din 2025 au venit pe fondul creșterii robuste a valorii companiilor listate la Bursa de Valori de la București, unde fondurile din Pilonul II investesc circa un sfert din banii administrați. De asemenea, îmbunătățirea cotațiilor titlurilor de stat românești, unde Pilonul II investește aproape două treimi din fonduri, a contribuit semnificativ la acest succes.
Pentru Bursa de Valori București, 2025 a fost un an remarcabil: indicele principal BET a crescut cu aproximativ 46%, fiind una dintre cele mai bune performanțe la nivel european. Indicele BET-TR, care cumulează atât creșterea prețurilor, cât și dividendele încasate de investitori, a crescut cu 55,21% în 2025. Cele mai performante acțiuni listate la BVB, aflate în portofoliul fondurilor de pensii private, au înregistrat creșteri spectaculoase: Transgaz (+181%), Transelectrica (+100%), Electrica (+99%), Romgaz (+94%), Medlife (+77%).
Acest context ridică întrebarea dacă o expunere mai mare a fondurilor de pensii în plasamente pe piața de capital din România ar fi putut genera randamente chiar mai mari, mai ales într-un an cu performanțe istorice la bursă.
Compararea randamentelor Pilonului II și Pilonului III
Din analiza randamentelor obținute în 2025 de Pilonul II (pensii private obligatorii) și Pilonul III (pensii private facultative) se poate observa o performanță ușor superioară pentru fondurile de pensii cu un grad de risc mai ridicat. Conform legislației, fondurile de pensii facultative au o politică de investiții mai flexibilă decât Pilonul II, însă în continuare supusă unor limite prudențiale.
Chiar dacă diferența nu este semnificativă, randamentul Pilonului III a depășit randamentul Pilonului II în 2025, ajungând la un maxim istoric de 19,6%. Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor din sistemul de pensii facultative (63,2%), urmate de acțiuni (27,8%) și fonduri de investiții (3,3%).
Limitările legislative și impactul asupra randamentelor
Legislația în vigoare și normele prudențiale limitează expunerea la risc a fondurilor de pensii administrate privat din România. Astfel, aceste fonduri investesc aproape un sfert din active în acțiuni la bursă și circa 65% în titluri de stat. În ceea ce privește titlurile de stat, acestea oferă randamente cu dobânzi anuale în lei cuprinse, de regulă, între 6,40% și 8,35%, cu maturități variind de la 1 la 7 ani. Randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a ajuns la 6,6-6,9% la finalul anului 2025.
Din această perspectivă, este necesară o analiză a randamentelor reale pentru investițiile în titluri de stat, ajustate cu inflația, având în vedere că rata anuală a inflației a fost de 9,7% în decembrie 2025 față de aceeași lună din 2024.
Performanța pe termen lung a fondurilor de pensii private
Pe întreaga durată de funcționare (2008-2025), fondurile de pensii private din Pilonul II au înregistrat un randament mediu anual de 8,3%, mult superior ratei medii anuale a inflației de 4,7% din aceeași perioadă. Astfel, chiar și în condiții de inflație ridicată, randamentul mediu anual pentru întreaga perioadă de funcționare a sistemului de pensii private rămâne aproape dublu față de rata medie anuală a inflației.
Estimările arată că un român care câștigă salariul mediu și a contribuit la Pilonul II în fiecare lună de la începutul sistemului și până în prezent are în contul personal o sumă totală de aproximativ 55.662 RON, din care 64% reprezintă contribuțiile virate și 36% câștigul adăugat în timp de randamentele investiționale. Această sumă s-a dublat în ultimii trei ani și este de aproape șapte ori mai mare decât în urmă cu zece ani.
Strategii de creștere a randamentelor: diversificarea investițiilor în funcție de vârstă
O posibilă variantă pentru optimizarea randamentelor este diversificarea investițiilor în funcție de vârsta participantului. Plasamentele mai riscante, dar mai profitabile, pot fi potrivite în cazul celor mai tineri participanți, care au un orizont de timp mai lung până la pensionare și pot suporta volatilitatea piețelor pentru a obține câștiguri mai mari pe termen lung.
Potrivit unor analize, fondurile cu grad de risc ridicat tind să performeze mai bine și reușesc să conserve puterea de cumpărare a economiilor chiar și în perioade cu inflație ridicată. Acest fenomen se observă cel mai bine pe segmentul fondurilor facultative, în perioada 2021-2025, când doar două fonduri cu grad de risc ridicat au reușit să genereze randamente reale pozitive, în timp ce fondurile cu grad de risc mediu au înregistrat randamente reale negative.
Necesitatea unei dezbateri publice și a adaptării politicilor de investiții
În acest context, se impune o analiză și o dezbatere publică mai aprofundată privind politicile de investiții și normele prudențiale ale fondurilor de pensii private din România. Adaptarea acestor politici la realitățile economice actuale ar putea duce la maximizarea câștigurilor pentru contribuabilii din sistemul de pensii private.
O abordare de tip life cycle pentru fondurile de pensii private ar presupune ajustarea automată a strategiei de investiții în funcție de vârsta participantului și de apropierea de momentul pensionării. În primii ani de acumulare, fondurile ar putea investi o pondere mai mare în active cu potențial de creștere, precum acțiunile listate la bursă, asumând un risc mai ridicat pentru randamente mai mari pe termen lung. Pe măsură ce participantul se apropie de vârsta pensionării, fondul ar reduce treptat expunerea la risc și ar crește ponderea investițiilor mai stabile, pentru a proteja capitalul acumulat.
Concluzii
Performanțele record ale fondurilor de pensii private din România din anul 2025 demonstrează potențialul acestui sistem de a genera câștiguri semnificative pentru cei peste 8,3 milioane de participanți. Totuși, există oportunități de îmbunătățire a randamentelor prin diversificarea portofoliilor de investiții, adaptarea strategiilor la profilul de risc și vârstă al participanților și o analiză atentă a impactului inflației asupra randamentelor reale.
Este esențial ca autoritățile, administratorii de fonduri și societatea civilă să participe la o dezbatere deschisă și informată privind viitorul sistemului de pensii private, astfel încât acesta să răspundă cât mai bine nevoilor actuale și viitoare ale populației, asigurând nu doar protecția capitalului, ci și creșterea sustenabilă a economiilor pe termen lung. Adaptarea politicilor de investiții și a normelor prudențiale la dinamica piețelor financiare și la profilul demografic al participanților poate transforma sistemul de pensii private într-un pilon solid al securității financiare pentru toți românii.
