Ministerul Apărării din Ucraina a trimis României răspunsurile la cele 14 întrebări formulate de ministrul Radu Miruță după ce, pe 5 iunie 2026, o dronă navală a explodat în Dana 78 din Portul Constanța. Concluzia Kievului? Rusia a deturnat dronele prin război electronic.
Totul a început în după-amiaza zilei de 4 iunie. Forțele ucrainene au pierdut comunicația cu patru drone navale de tip Sargan-3000 în apropiere de Sevastopol — la aproximativ 250 de kilometri de țărmul românesc. Din acel moment, nimic. Ucraina nu a mai putut controla traiectoriile celor patru aparate și nu a reușit să reia legătura cu ele. Doar că drona asta nu a rămas în derivă ca orice obiect găsit plutitor: a parcurs zeci de kilometri, a ocolit digul de nord al portului Constanța (lung de 5 kilometri) și a intrat în bazin pe ruta inversă, după o întoarcere de 180 de grade, ajungând în linie dreaptă până la Dana 78. Te gândești bine — această traiectorie a ridicat deja semne de întrebare publice despre gradul real de „pierdere a controlului”.
La ora 06:20 din dimineața zilei de 5 iunie, Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române a sesizat un obiect plutitor lângă Dana 78 și a alertat Comandamentul Componentei Navale, Garda de Coastă, SRI și Centrul 39 Scafandri. Dar iată detaliul care schimbă tot: abia la ora 09:54 — adică la mai bine de trei ore și jumătate după identificarea românească a obiectului — forțele navale ucrainene au informat partea română că patru drone urmau să intre în secvența de autodetonare și că anularea comenzii era imposibilă. A fost clar. Zona a fost evacuată imediat. La 10:27, drona a explodat. Nu au existat victime.
Cronologia celor patru explozii și ce a cerut România
Celelalte trei drone au explodat în afara portului: una în jurul orei 11:00, confirmată de o navă a Gărzii de Coastă, iar două în jurul orei 13:00, semnalate de nave comerciale aflate în larg. La 14:35, operațiunile de intervenție au fost sistate după ce toate cele patru drone au fost confirmate distruse, iar datele transmise de Ucraina coroborau rapoartele din teren. NATO — prin Comandamentul Maritim MARCOM — a fost informat pe parcursul zilei.
Ministerul Apărării Naționale a anunțat că a solicitat Ucrainei deschiderea unui canal tehnic permanent de comunicare între cele două forțe navale și că au fost stabilite proceduri operative de informare reciprocă în timp util privind riscurile din Marea Neagră. Ministrul Miruță a cerut oficial ca toate dronele navale lansate în Marea Neagră să fie programate să se autodetoneze într-o zonă sigură, în afara zonelor de interes ale României, dacă ajung acolo din orice motiv. MAPN a mulțumit pentru răspunsuri. Dar a cerut și clarificări suplimentare.
Explicația cu războiul electronic rusesc și ce rămâne neclar
Kievul susține că incidentul este izolat și că pierderea comunicației cu Sargan-3000 a fost cauzată, „cel mai probabil”, de acțiunile de război electronic ale Federației Ruse. Formularea asta — „cel mai probabil” — din răspunsul oficial ucrainean lasă întrebarea deschisă. Nu există o confirmare tehnică certă, ci o ipoteză de lucru. O ipoteză, să zicem. Această nuanță contează mai ales pentru că, în paralel, Ucraina a fost acuzată de deturnarea voluntară a unor drone spre alte ținte — o acuzație la fel de greu de probat în absența datelor tehnice complete (paranteză: teorii vor fi mereu, de fapt, atât timp cât informația rămâne compartimentată). Războiul electronic poate bloca sau prelua controlul unui USV, dar traiectoria precisă parcursă de drona ajunsă în port rămâne subiect de analiză pentru ambele părți.
Pasul următor concret îl reprezintă clarificările suplimentare pe care România le-a solicitat oficial Ucrainei — fără termen public anunțat. Ce se va discuta în acel schimb tehnic va decide dacă protocolul stabilit acum e suficient sau dacă România va cere garanții suplimentare înainte de viitoarele operațiuni ucrainene în Marea Neagră. Un canal de comunicare deschis după incident — e de-ajuns? Sau România are nevoie de acces la datele tehnice brute ale dronelor pentru a putut răspunde singură, fără să aștepte informarea partenerului?