„Îmi asum orice responsabilitate pentru binele României”, a declarat Victor Ponta, fostul premier propus acum de grupul parlamentar „Uniți pentru România” pentru funcția de prim-ministru, în locul lui Ilie Bolojan.
Propunerea vine pe fondul unei crize politice și economice care se adâncește de câteva luni. Grupul „Uniți pentru România” susține că România are nevoie urgentă de un premier cu experiență capabil să oprească presiunea asupra cursului valutar, inflația ridicată și erodarea puterii de cumpărare. Argumentul principal adus de susținătorii lui Ponta este că acesta a mai condus un executiv, știe cum funcționează mașinăria statului și ar putea aduna în jurul lui un sprijin parlamentar suficient de larg.
Ponta însuși a reacționat rapid pe rețelele sociale, spunând că se simte onorat de propunere și că ar accepta responsabilitatea dacă i-ar fi cerută oficial. A adăugat, totuși, că decizia finală aparține președintelui Nicușor Dan. O precizare care sună a modestie, dar care e și o realitate procedurală: conform Constituției, președintele este cel care desemnează premierul, nu grupurile parlamentare. Și mai e ceva. Propunerea „Uniți pentru România” vine într-un moment în care consultările de la Palatul Cotroceni aglomerează deja o listă lungă de variante. Ponta nu e singurul nume pe masă.
Variantele de la Cotroceni: cinci scenarii, nicio majoritate sigură
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a transmis lui Nicușor Dan că social-democrații sunt pregătiți să intre la guvernare și că el ar fi opțiunea partidului pentru funcția de premier. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a propus refacerea coaliției PSD-PNL-UDMR, formula care a funcționat până în vara lui 2025, ceea ce ar însemna excluderea USR din majoritate. George Simion, liderul AUR, a condiționat participarea la guvernare de desemnarea unui premier propus chiar de AUR, o poziție care îi lasă puține șanse reale dacă celelalte partide nu se mișcă în această direcție.
Ilie Bolojan, liderul PNL și actualul premier, ar fi avansat două scenarii de compromis: un guvern minoritar PSD, susținut din exterior de PNL și UDMR, sau un executiv de dreapta format din PNL, USR și UDMR. Potrivit surselor, Bolojan ar fi dispus să renunțe la funcția de prim-ministru pe varianta de dreapta, lăsând locul fie lui Dan Motreanu, prim-vicepreședinte al PNL, fie lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului. Aici intervine partea importantă: PSD a transmis că nu ar vota în Parlament un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, ceea ce taie una dintre variantele lui Bolojan și îngustează câmpul de negociere.
De ce contează propunerea Ponta față de celelalte nume
Revenirea lui Ponta în ecuație nu e întâmplătoare. El reprezintă un profil diferit față de toți ceilalți candidați: nu e în niciun partid de guvernare în momentul de față, are experiență reală de premier și ar putea funcționa ca un candidat de compromis pentru partide care nu se pot pune de acord pe altcineva. Tocmai de aceea propunerea merită luată în serios, chiar dacă vine de la un grup parlamentar mai mic.
Există, desigur, și reticențe. Ponta a demisionat din funcția de premier în 2015, sub presiunea protestelor de stradă și a unui dosar penal. Dosarul a fost ulterior soluționat, dar memoria publică e selectivă.
Ce urmează după consultările de la Cotroceni
Decizia finală îi aparține lui Nicușor Dan, care urmează să desemneze candidatul pentru funcția de premier după încheierea consultărilor. Nu există un termen constituțional strict, dar presiunea politică și economică face ca orice întârziere să coste. Cine va ieși din Cotroceni cu mandatul în mână va trebui să construiască o majoritate parlamentară într-un câmp în care fiecare actor vine cu propriile condiții.
Dacă negocierile eșuează, urmează noi runde de consultări — și România mai pierde câteva săptămâni din stabilitatea de care are nevoie. Detaliul care schimbă tot: cu cinci scenarii pe masă și nicio majoritate garantată, nu e exclus ca Victor Ponta să fie tocmai candidatul pe care nimeni nu l-a vrut primul, dar pe care toată lumea îl acceptă până la urmă.