Din 1 septembrie 2026, România și Statele Unite activează un acord de securitate socială care schimbă calculul pensiei pentru românii cu ani de muncă în ambele țări. Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a confirmat că toate procedurile au fost finalizate. Sute de mii de persoane ar putea fi vizate — dar nu toți în același fel.
Acordul există pe hârtie de mai mult timp. Negocierile dintre București și Washington au durat ani, iar documentul a fost elaborat în colaborare cu Departamentul de Stat al SUA. Până acum, un român care lucrase zece ani în România și cincisprezece în America risca să nu îndeplinească stagiul minim de cotizare în niciunul dintre sisteme — și să rămână fără pensie completă în oricare dintre ele. De la 1 septembrie, această situație se schimbă.
Cum funcționează cumularea anilor de contribuție România–SUA
Mecanismul concret are o condiție importantă: se aplică doar perioadelor de muncă neconcurente. Dacă cineva a lucrat simultan în ambele țări, suprapunerea nu se ia în calcul de două ori. Fiecare perioadă distinctă, în fiecare stat, intră separat în suma totală.
Practic, un român care a contribuit opt ani la sistemul de pensii din România, apoi a lucrat doisprezece ani în SUA, va putea cumula cele douăzeci de ani pentru a îndeplini stagiul minim și va putea solicita pensie în ambele sisteme — proporțional cu contribuțiile din fiecare țară. Fiecare sistem plătește separat; acordul nu transferă bani dintr-o parte în alta, ci deschide accesul la drept.
Cine sunt, de fapt, beneficiarii și de ce contează pentru ei
Autoritățile române estimează că sute de mii de persoane ar putea fi afectate. Grupurile principale sunt românii stabiliți permanent în SUA, lucrătorii sezonieri sau temporari care au alternat între cele două țări de-a lungul carierei și profesioniștii cu mobilitate internațională — inclusiv cei cu perioade de contribuție dispersate. Cei mai avantajați sunt românii apropiați de vârsta pensionării care au ani de muncă în ambele state, dar nu îndeplineau individual pragul minim în niciunul.
Acorduri de securitate socială de acest tip există între SUA și peste treizeci de state. România a intrat târziu în acest club — și asta spune ceva despre ritmul în care statul român a tratat interesele diasporei în ultimele decenii. Nu e o acuzație, e o constatare: alte state cu emigrație importantă în America au rezolvat această problemă cu zece sau cincisprezece ani în urmă.
Ce trebuie să facă românii vizați după 1 septembrie
Oana Țoiu a anunțat și extinderea cooperării bilaterale în domenii conexe. Un program de schimb pentru consilieri congresionali americani și mediul academic urmează să fie lansat în octombrie, cu desfășurare anuală — semn că relația instituțională dintre cele două state capătă o altă consistență.
Pentru românii direct vizați de acordul de pensii România–SUA, pasul următor este practic: verificarea perioadelor de cotizare în ambele sisteme și contactarea Casei Naționale de Pensii sau a echivalentului american, Social Security Administration, pentru a înțelege exact ce drepturi se deschid. Un acord semnat nu înseamnă automat o pensie calculată corect. Trebuie cerut.