Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a transmis că fiecare familie din România trebuie să aibă pregătit un rucsac de urgență cu provizii pentru cel puțin 72 de ore. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Quo Vadis 2026!”. Mesajul vizează atât dezastre naturale, cât și pene de curent prelungite sau alte crize neprevăzute.
Potrivit lui Arafat, românii trebuie să trateze cu seriozitate scenariile de criză. „Suntem obligați să ne pregătim pentru situații de dezastre sau situații speciale. Le luăm în derâdere sau le luăm în serios?”, a spus oficialul. Pregătirea psihologică a populației, a subliniat el, este la fel de importantă ca cea materială.
Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență
DSU recomandă ca rucsacul de supraviețuire să acopere strictul necesar pentru trei zile. Lista include acte personale și copii ale documentelor importante, bani lichizi, trusă de prim ajutor, medicamente esențiale și analgezice, produse de igienă, haine și încălțăminte de schimb, pături sau folii de supraviețuire, baterie externă pentru telefon, lanternă cu baterii de rezervă, fluier, cuțit utilitar și măști de protecție împotriva prafului.
Pe lângă rucsac, autoritățile recomandă stocarea separată a apei și alimentelor neperisabile. Raed Arafat precizează că fiecare persoană ar trebui să aibă la dispoziție minimum patru litri de apă pe zi, păstrați într-un loc răcoros și ferit de lumină directă. Alimentele recomandate sunt conservele, batoanele energizante, produsele deshidratate și hrana pentru nevoi speciale, inclusiv pentru animalele de companie. Comparativ, autoritățile din țările nordice recomandă cetățenilor să fie pregătiți pentru până la șapte zile fără acces la resurse externe — un reper care arată că pragul de 72 de ore al DSU reprezintă un minim, nu un optim.
Lecțiile din blackout-urile recente
Arafat a invocat exemple concrete pentru a justifica urgența mesajului. A amintit furtuna din 2017 care a lăsat fără curent zone extinse din județele Timiș și Caraș-Severin, precum și penele de curent care au afectat recent mai multe state europene, inclusiv în Balcani și Spania.
Scenariul unui blackout prelungit are consecințe directe și puțin evidente la prima vedere: bancomatele nu mai funcționează, magazinele nu pot procesa plăți, iar accesul la produse de bază devine dificil. „Dacă nu ai acasă provizii temporare, s-ar putea să te trezești că nu poți scoate bani, că nu poți cumpăra, pentru că magazinele nu pot funcționa fără energie”, a explicat șeful DSU. Aceasta este logica din spatele recomandării de a păstra numerar în casă: într-o criză de infrastructură, mijloacele digitale de plată devin inutilizabile simultan cu rețeaua electrică.
Ce înseamnă asta concret pentru fiecare familie
Pregătirea unui rucsac de urgență nu presupune resurse mari, ci organizare prealabilă. Documentele, medicamentele și câteva obiecte de bază pot fi strânse treptat, iar stocul de apă și alimente neperisabile se poate completa gradual, fără un efort financiar concentrat. Pragul de 72 de ore recomandat de DSU corespunde intervalului în care, în majoritatea scenariilor de criză, serviciile esențiale sunt parțial restabilite sau ajutorul instituțional ajunge la populație.
Oricine are nelămuriri legate de medicamentele esențiale care ar trebui incluse în trusa de urgență sau de nevoile specifice ale unor membri ai familiei cu afecțiuni cronice ar trebui să discute cu medicul de familie pentru a adapta lista generală la situația proprie.