Valul de căldură care a cuprins România a determinat autoritățile din București să deschidă peste 270 de adăposturi climatice. Meteorologii au emis cod roșu pentru patru județe din vest, cod portocaliu pentru aproape jumătate din țară și cod galben pentru restul teritoriului.
Căldura extremă exercită o presiune semnificativă asupra organismului uman. Potrivit cunoștințelor medicale general acceptate, expunerea prelungită la temperaturi ridicate provoacă deshidratare, epuizare termică și, în cazurile severe, insolație — o urgență medicală care poate pune viața în pericol. Grupurile vulnerabile includ vârstnicii, copiii mici, persoanele cu boli cardiovasculare sau respiratorii și cei care lucrează ori se deplasează în exterior în orele de vârf.
Un indicator folosit de specialiști pentru evaluarea riscului termic este indicele temperatură-umezeală (ITU). Când acest indice depășește 80 de unități, condițiile devin periculoase pentru sănătate. În zilele acestea, ITU a trecut de pragul de 80, potrivit informațiilor transmise de autorități.
Adăposturile climatice din București: unde sunt și ce oferă
Lucian Judele, administratorul public al Bucureștiului, a explicat că cele peste 270 de adăposturi sunt distribuite atât în instituții publice, cât și în peste 200 de locații partenere private. Majoritatea sunt farmacii, dar și cafenele, librării sau biblioteci care au ales să se alăture programului. Toate sunt semnalizate prin afișul „Adăpost Climatic”, vizibil la intrare.
Concret, aceste spații oferă aer condiționat, apă și un loc de odihnă. Nu funcționează ca puncte medicale specializate, dar în farmaciile partenere există un kit de bază pentru verificarea unor parametri de sănătate, iar personalul poate oferi sprijin elementar. Programul nu este sezonier — aceleași adăposturi sunt folosite și iarna, când pot fi accesate pentru încălzire de persoanele afectate de temperaturi scăzute extreme.
Ce trebuie să știe locuitorii Capitalei
Autoritățile recomandă evitarea ieșirilor în intervalul orar de vârf al caniculei — de regulă între orele 11:00 și 17:00 — hidratarea constantă și purtarea hainelor deschise la culoare. Cine este nevoit să iasă din casă este îndemnat să folosească adăposturile climatice pentru a se răcori. Identificarea unui adăpost nu necesită înregistrare prealabilă: afișul de la intrare este suficient.
Primul semn al supraîncălzirii organismului poate fi oboseala bruscă, amețeala sau greața. Senzația de sete apare, de regulă, după ce deshidratarea a început deja, motiv pentru care specialiștii recomandă consumul regulat de apă fără a aștepta setea. Băuturile alcoolice și cele cu cofeină accelerează pierderea de lichide și nu sunt recomandate pe caniculă.
Coduri meteo active și riscuri în toată țara
Pe lângă măsurile din Capitală, imaginea meteorologică la nivel național rămâne severă. Codul roșu vizează patru județe din vestul țării, unde temperaturile pot ajunge la 40 de grade Celsius. Codul portocaliu acoperă aproape jumătate din teritoriu, iar codul galben este activ în restul zonelor. Nopțile tropicale — cu temperaturi care nu coboară sub 25 de grade Celsius — amplifică efectele valului de căldură, deoarece organismul nu mai are răgazul nocturn necesar pentru a se reface după expunerea diurnă.
Persoanele care observă simptome precum confuzie, piele uscată și fierbinte, lipsa transpirației sau pierderea cunoștinței la o altă persoană trebuie să sune imediat la 112. Adăposturile climatice nu înlocuiesc asistența medicală de urgență. Oricine resimte efectele caniculei extreme — amețeală persistentă, stare de rău, palpitații — este sfătuit să se adreseze unui medic, nu să ignore simptomele în așteptarea răcirii vremii.