Diana Șoșoacă a pierdut la Tribunalul Uniunii Europene. Instanța a respins cererea prin care europarlamentara română solicita suspendarea deciziei de ridicare a imunității, adoptată pe 28 aprilie 2026. Toate cele cinci motive invocate au fost considerate neîntemeiate — și acum dosarele penale pot înainta.
La sfârșitul lunii aprilie, Parlamentul European a votat ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, la solicitarea autorităților române. Motivele sunt grave: fapte presupus penale comise între 2021 și 2025, inclusiv agresarea unor jurnaliști italieni și declarații făcute atât în calitate de senator, cât și de europarlamentar. Șoșoacă a cerut imediat instanței europene să suspende această hotărâre până la soluționarea fondului cauzei.
Vicepreședintele Tribunalului UE a respins toate cele cinci motive ale Dianei Șoșoacă
Savvas Papasavvas, vicepreședintele Tribunalului Uniunii Europene, a examinat pe rând cele cinci argumente aduse de avocat și le-a respins pe toate. Decizia a fost comunicată luni, 4 august 2026: imunitatea nu se reactivează, procedura penală poate continua nestingherită.
Există totuși un singur element unde Parlamentul a mers în sens invers. O declarație făcută de Șoșoacă pe 11 februarie 2025 în plenul Parlamentului European a fost exclusă din decizia de ridicare a imunității, europarlamentarii considerând că a fost rostită în exercitarea mandatului. Aceasta este singura declarație protejată. Tot restul — nu.
Ce înseamnă, de fapt, pierderea imunității europarlamentare
Imunitatea parlamentară europeană nu este un scut nelimitat. Regulamentul Parlamentului European prevede că imunitatea poate fi ridicată când există motive serioase să se creadă că faptele nu au legătură cu exercitarea mandatului. Cu alte cuvinte, europarlamentarul nu poate folosi fotoliul de la Bruxelles ca adăpost pentru fapte comise înainte sau în afara activității parlamentare — principiu aplicat coerent în cazuri anterioare din mai multe state membre.
Cazul Șoșoacă acoperă o perioadă lungă, patru ani, cu fapte presupuse din perioade distincte: senator, simplu cetățean, europarlamentar. Fiecare calitate generează un regim juridic diferit. Acum că imunitatea europeană a căzut, autoritățile române pot înainta cu anchetele ce țin de faptele comise înainte de mandatul european, fără să aștepte o decizie pe fond la Luxembourg. Dosarul în care Șoșoacă este acuzată că a sechestrat mai mulți jurnaliști a ajuns deja în faza de judecată — aceasta fusese trimisă în judecată. Ridicarea imunității deschide calea și pentru celelalte dosare, unde urmărirea penală era blocată.
Mandatul european rămâne, dar dosarele penale sunt acum libere să avanseze
Din punct de vedere politic, decizia de luni nu o elimină pe Șoșoacă din Parlamentul European. Mandatul rămâne în picioare. Partidul S.O.S. România, pe care îl conduce, a reales-o recent în fruntea organizației și o susține pentru o viitoare candidatură prezidențială. Procesele penale nu echivalează automat cu pierderea mandatului european — pentru asta ar trebui o condamnare definitivă și aplicarea pedepsei complementare de interzicere a drepturilor electorale.
Tribunalul UE va judeca acum fondul cauzei, adică cererea principală de anulare a deciziei Parlamentului European. Termenele la instanțele europene sunt, prin natura lor, lungi — se poate vorbi de luni bune, posibil mai bine de un an. Între timp, autoritățile române pot acționa în dosarele care nu mai sunt protejate de imunitatea parlamentară. Șoșoacă a pierdut bătălia urgentă, cea care conta acum. Rareori un politician român ajuns europarlamentar și-a văzut imunitatea ridicată atât de repede de propria instituție — și consecințele juridice imediate sunt deja în mișcare.