Familia Andei Gyurca nu a găsit pace nici după o vreme. La un an de la crima care a șocat comuna Miheșu de Câmpie din județul Mureș, familia victimei continuă să trăiască în teroare, nu din cauza criminalului — care rămâne dispărut — ci din cauza fratelui acestuia. Iacob Gânj, fratele lui Emil Gânj (condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea și incendierea tinerei în iulie 2025), a fost obligat prin ordin de protecție să poarte o brățară electronică timp de șase luni și i s-a interzis orice contact cu familia victimei.
Povestea acestei terori secundare începe cu amenințări directe. Mătușa Andei spune că a fost amenințată de două ori de Iacob Gânj. Cea mai gravă amenințare a venit chiar înainte de un termen de judecată, pe 8 iulie 2026, când aceasta urma să apară ca martoră în dosarul fratelui. Potrivit relatării sale, Iacob Gânj i-ar fi spus clar: „Aibă grijă ce vorbește la Tribunalul Mureș, că ajunge mai rău ca Anda”. Expresia a gălăgit prin gura comună — un avertisment dur că vorbirea din tribunal ar putea avea consecințe mortale.
În același context, la sfârșitul lunii iunie 2026, bărbatul a trecut pe lângă locuința victimei și a strigat în fața casei: „Vine fratele meu acasă și zburăm toți”. Aceste cuvinte au confirmat pentru familie că nu este vorba de o simplă dispută, ci de o amenințare sistematică de a repeta violența asupra aceleiași case, aceluiași nucleu familial. Pentru o familie care a pierdut deja o fiică în condiții atroce, mesajul a fost devastator.
Reacția instanțelor a fost rapidă. Pe 30 iunie 2026, Judecătoria Luduș a emis un ordin de protecție împotriva lui Iacob Gânj. Hotărârea include interdicția oricărui contact cu mătușa Andei și obligația de a purta o brățară electronică de monitorizare timp de șase luni. Aceasta înseamnă că fiecare deplasare a lui Iacob Gânj este urmărită și înregistrată. Familia a primit, de asemenea, un dispozitiv de alertă — o mică cutie care poate apela instantaneu poliția în caz de pericol.
Protecție incompletă pentru o familie care se crede vizată
Decizia judecătorului recunoaște realitatea amenințării, dar familia se simte doar parțial apărată. Mătușa Andei a trebuit să obțină ordinul de protecție ca o persoană fizică distinctă, nu ca reprezentantă a casei. Asta înseamnă că alte membre ale familiei — inclusiv tatăl tinerei și celelalte două fiice ale sale — rămân în continuare din punct de vedere juridic neprotejate direct împotriva lui Iacob Gânj, deși amenințările vizau întreaga familie. Tatăl Andei a declarat că se teme pentru viața celorlalte două fiice, având în vedere cuvintele „o să ajungă mai rău ca Anda”.
Situația scoate în evidență o falie a sistemului de protecție: ordinele de restricție funcționează pe bază de relație directă între amenințător și victimă, nu pe bază de nucleu familial. O familie care suferă dintr-o crimă prin membru indirect (fratele criminalului) trebuie să treacă prin proceduri separate pentru fiecare persoană amenințată. Brățara electronică a lui Iacob Gânj va expira peste cinci luni și jumătate. După aceea, restul ordinului de protecție rămâne în vigoare. Dar pentru o familie marcată de trauma unei crime în care iubita sa a fost ucisă și incendiată, fiecare termen ce se apropie este un punct de reper al fricii: cât timp va mai dura?