Tribunalul București a suspendat marți efectele Congresului Extraordinar din 21 iunie, prin care Ilie Bolojan și-a reconfirmat mandatul de lider PNL. Și nu e singura. La Timișoara, primarul Dominic Fritz a refuzat pur și simplu să primească la serviciu angajații concediați abuziv, deși instanța ordonase repunerea lor în drepturi. Două fapte. Un singur tablou: același partid care a construit un brand electoral pe justiție tratează acum hotărârile judecătorești ca pe niște sugestii opționale.
Totul a început cu o fractură internă în PNL — una dintre alea. O parte din parlamentarii liberali au votat învestirea guvernului Veștea, ignorând disciplina de partid. Biroul Politic Național i-a sancționat. Tribunalul Ilfov a suspendat acele sancțiuni în doar două ore, fără citarea PNL și fără drept la apărare. Cel puțin așa descrie evenimentele secretarul general Robert Sighiartău. Gruparea Bolojan? A ignorat suspendarea și a ținut Congresul Extraordinar pe 21 iunie, unde liderul și-a confirmat mandatul cu moțiunea „Modernizare cu rădăcini”. Acum, Tribunalul București a suspendat provizoriu chiar actul care a convocat acel congres — Consiliul Național din 19 iunie. Gata.
Fritz, ICCJ și angajații lăsați la poartă
La Timișoara lucrurile sunt și mai concrete și, dacă e să fim sinceri, mai grave. Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut hotărârea prin care Dominic Fritz a fost găsit în conflict de interese, cu consecința directă a revocării din funcție — deci hotărâre definitivă, nu ordin. Fritz a anunțat că merge la CEDO și continuă să conducă primăria ca și cum decizia nu ar exista. Prefectul județului, numit de USR, refuză și el să pună în executare hotărârea definitivă. Practic, un partid a organizat intern un referendum prin care a decis că liderul său rămâne în funcție, în pofida justiției.
Situația a degenerat vizibil marți dimineață (și nu era greu de prezis). După ce Tribunalul Timiș a suspendat mai multe hotărâri ale Consiliului Local prin care administrația aprobase reorganizarea unor structuri interne, angajații concediați s-au prezentat la muncă. Nu au fost lăsați să intre. A fost chemată poliția. „Fritz a luat primăria pe persoană fizică”, a scris pe Facebook fostul șef ANAF Sebastian Bodu — și cu asta a rezumat totul, ironia lui fiind cât se poate de tăioasă. Un mecanism pe care mulți îl văd deja ca pe un precedent periculos: un ales local care decide singur ce hotărâri judecătorești merită respectate.
La București, reacția PNL a fost promptă și, pe alocuri, spectaculoasă. Robert Sighiartău a catalogat suspendarea Congresului drept „un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice”, acuzând că oponenții interni ai lui Bolojan au făcut alianță cu PSD și AUR. Tribunalul București a răspuns dur și fără diplomație: a calificat drept „neavenite” declarațiile publice ale PNL, prin care bătăliile politice erau aruncate în cârca judecătorilor, și a precizat că desemnarea magistraților specializați pe cauze cu persoane juridice este o măsură legală, nu o conspirație. Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat în același sens.
Ce înseamnă asta, de fapt? Că un partid care a făcut din respectul față de justiție un capital electoral a ajuns să se comporte, la putere, exact ca partidele pe care le-a atacat ani la rând. Nu e o observație partizană — e o constatare de bun-simț, susținută de fapte publice, cu dată și adresă. Cine nu vede modelul acum?
Urmează judecata pe fond la Tribunalul București, care va decide dacă Congresul din 21 iunie și mandatul lui Bolojan rămân în picioare sau nu. La Timișoara, orice sesizare penală pentru refuzul executării unei hotărâri judecătorești definitive — posibilitate menționată deja public — ar putea transforma o criză politică într-un dosar penal. Data la care cineva va face pasul acela e singura necunoscută care mai contează.